Unul din zece parlamentari este condamnat in Romania, urmarit peal sau trimis in judecata intr-un dosar penal. Pe langa cei 16 parlamentari deja iesiti din Legislativ ca urmare a condamnarii, arestarii sau incompatibilitatii decise definitiv de instanta, alti 52 scriu si modifica astazi legi, ca senatori si deputati in functie, avand in acelasi timp fie o condamnare definitiva cu suspendare, fie statutul de urmarit penal sau de trimis in judecata de procurorii DNA pentru suspiciuni de coruptie ori de ANI pentru conflict de interese, arata o analiza realizata de jurnalistii de la Gandul.info.
Analiza situatiei dosarelor penale in care sunt mentionate numele de senatori ori deputati in functie releva ca, la fiecare zece parlamentari, unul este fie urmarit penal, fie trimis in judecata, fie deja condamnat definitiv, continuandu-si totusi mandatul in conditiile unei pedepse cu suspendare.
Gandul.info a inventariat cele 52 de astfel de cazuri, dar si domeniile de legiferare de care se ocupa astazi fiecare, in Parlament. Multi sunt membri sau chiar presedinti ai unor importante comisii (Juridica, Aparare, Control a activitatii SRI, Administratie, Economica, Buget, Transporturi, Sanatate, Invatamant), altii conduc grupurile parlamentare in care activeaza. Cu exceptia Monicai Iacob-Ridzi, care va fi revocata ca urmare a arestarii, in statutul celor 7 actuali parlamentari condamnati definitiv si irevocabil, nu s-a schimbat nimic dupa decizia instantei.
Te-ar putea interesa si: Pippidi: Udrea a reactionat intr-un fel extraordinar de lipsit de inteligenta
Saptamanal, Parlamentul primeste cel putin o cerere de avizare a arestarii sau urmaririi penale a unui senator sau deputat. Numai in luna februarie, procurorii au facut astfel de sesizari pe numele unor fosti ministri ca Ioan Ariton, Elena Udrea sau Varujan Vosganian. Zilele trecute, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis condamnarea definitiva si irevocabila a Monicai Iacob-Ridzi la 5 ani de inchisoare cu executare.
Au existat insa si alte trei condamnari de parlamentari in dosare penale, mai putin vizibile. Este vorba de cea a deputatilor UDMR Mate Andras si Karoly Kerekes la 6 luni, respectiv la 1 an si sase luni de inchisoare cu suspendare pentru conflict de interese in urma angajarii unor rude la birourile parlamentare, ramase definitive, dar si de cea a deputatului PSD Vasile Gliga la 1 an de inchisoare cu suspendare, care poate fi insa contestata.
Dinspre DNA au venit, pe de alta parte, decizii de incepere a urmaririi penale pe numele lui Sebastian Ghita sau al lui Vlad Cosma, trimis deja in judecata si intr-un dosar din 2014, cu suspiciuni de luare de mita.
Daca in cazul arestarii unui demnitar ca urmare a primirii unei pedepse cu executare mandatul acestuia inceteaza la scurt timp, in situatia condamnarilor penale cu suspendare, ca si in cazul arestarii preventive, a urmaririi penale pentru coruptie sau a trimiterii in judecata de catre ANI sau DNA, parlamentarii isi continua activitatea in Legislativ, ocupand aceleasi functii in comisiile de specialitate sau in grupurile politice.
Analizand dosarele penale deschise in ultimii patru ani, gandul a identificat 52 din cei 564 de senatori si deputati aflati in functie care sunt, in acelasi timp, fie condamnati, fie urmariti penal, fie trimisi in judecata pentru conflict de interese ori pentru suspiciuni de coruptie. Patru dintre ei iau decizii legate de legile in domeniul apararii si securitatii nationale, avand acces la documente cu caracter secret.
Te-ar putea interesa si: Ce a scris Elena Udrea pe Facebook in timpul votului din plenul Camerei
Alti patru se ocupa de legislatia in domeniul administratiei si un numar egal de cea in domeniul transporturilor si al energiei. Trei sunt membri ai Comisiei pentru industrii si tot atatia activeaza in comisiile juridice ale Parlamentului care avizeaza fiecare act normativ. Patru urmaresc deciziile legate de Buget si trei fac politicile economice ale Romaniei. Cei mai multi, sase, populeaza Comisia pentru Drepturile Omului, doi controleaza Guvernul pe politica Externa, cate doi elaboreaza legislatia in agricultura, invatamant, sanatate, munca, iar unul este membru al Comisiei de control a activitatii SRI.
Doi parlamentari condamnati definitiv, in comisiile juridice
Cate un demnitar cu o condamnare definitiva si irevocabila vegheaza, in prezent, in ambele Camere parlamentare, fiecare propunere care ar urma sa devina lege. Primul este senatorul Tudor Chiuariu, condamnat in 2014 la trei ani si jumatate de inchisoare cu suspendare, in dosarul “Posta Romana”. Pana la inceputul sesiunii parlamentare, Chiuariu a fost chiar presedintele Comisiei Juridice din Senat, cu rol cheie in decizia legata de forma finala a actelor normative care ajung in plen. Al doilea este deputatul UDMR Mate Andras, condamnat definitiv pe 10 februarie la sase luni de inchisoare cu suspendare intr-un dosar deschis la initiativa Agentiei Nationale de Integritate, pentru conflict de interese.
Chiar si dupa decizia instantei, atat senatorul Chiuariu cat si deputatul Mate si-au pastrat insa locul in comisii si statutul de parlamentar, primind suspendarea pedepsei.
Tot pe 10 februarie a fost insa condamnat, tot pentru conflict de interese, si tot cu suspendare de pedeapsa, si Karoly Kerekes, care va continua sa activeze in grupul UDMR si in Comisia pentru munca si protectie sociala, luand deciziile preliminare pentru legile din acest domeniu si dandu-si votul pentru toate celelalte acte normative care ajung in Parlament.
Sunt insa numai 3 dintre cei 13 deputati care au fost condamnati in ultimii doi ani, 7 dintre ei definitiv si irevocabil si alti sase in prima instanta, cu posibilitatea de a contesta decizia. Intre acestia din urma, Vasile Gliga (deputat PSD) este presedinte al Comisiei pentru tehnologia informatiei, iar Ghervazen Longher (reprezentant al minoritatilor) secretar la Cercetarea abuzurilor. In cazul ambilor, ANI a sesizat instanta pentru conflict de interese.
In ciuda condamnarii definitive si irevocabile intr-un dosar finalizat de instanta in 2014 si propunerii sale pentru arestare in cazul retrocedarilor ilegale – “dosarul Bica” – UDMR nu i-a retras lui Marko Attila rolul de secretar al Comisiei pentru Drepturile Omului. Plecat din tara inainte ca Parlamentul sa permita procurorilor sa il aresteze, Marko Attila si-a pastrat functiile si statutul, anuntand recent prin avocat ca “este sub protectaoratul premierului maghiar Viktor Orban”.
Alte 47 de cazuri de actuali parlamentari care si-au angajat rudele la birourile parlamentare sunt in prezent in investigatia ANI, ca urmare a unei sesizari facute saptamana trecuta de “un grup de deputati”.
Cine reglementeaza Administratia, Transporturile, Economia, Justitia
Nume cu notorietate, de la cel al ministrului Liviu Dragnea (PSD), la cel al lui Vlad Cosma (PSD), fiul presedintelui CJ Prahova sau la cel al fostului ministru al Apararii, Corneliu Dobritoiu (PNL), se afla pe lista celor 17 actuali parlamentari deja trimisi in judecata.
Dragnea – in dosarul Referendumului din 2012. Dobritoiu – cu suspiciunea de “achizitionare, in conditii nelegale, a unor locuinte de serviciu la pret subventionat”, de la Ministerul Apararii Nationale. Anghel Stanciu, unul dintre artizanii actualei legi electorale si printre parlamentarii cu cele mai multe mandate in Legislativ, pentru conflict de interese.
Finalizarea cercetarilor de catre procurori sau de inspectorii ANI si formularea unor acuzatii care au fost trimise instantei nu au dus insa la modificarea, in niciun fel, a rolului in comisii – cheie sau a functiilor parlamentare ori guvernamentale ale celor trimisi in judecata.
Camera, Senatul si cei 22 de urmariti penal
Cei mai multi dintre parlamentarii cu dosare sunt insa in faza urmaririi penale. Aici se regasesc Ilie Sarbu, socrul premierului Victor Ponta si liderul grupului PSD din Senat, Alexandru Mazare, fratele primarului Radu Mazare, Elena Udrea, Sebastian Ghita, ca si fostii ministri Dan Sova, Ioan Ariton, Serban Mihailescu, Valerian Vreme si Ecaterina Andronescu.
In cazuri precum cel al lui Titi Holban, Camera i-a asigurat deputatului protectia in fata arestarii. In altele, precum cel al Elenei Udrea, a permis-o. In toate insa, suspiciunile procurorilor, chemarea la audieri ori declansarea inceperii urmaririi penale nu au influentat insa decizia politica prin care 9 din cei 22 de parlamentari au primit o functie intr-o importanta comisie parlamentara sau in grupul din care fac parte.
Asa cum Ilie Sarbu a ramas liderul grupului PSD din Senat, Iulian Iancu, urmarit penal in dosarul lui Toni Grebla, a ramas presedintele Comisie de industrii, cu rol decisiv in legislatia din domeniul energiei. Fostul ministru al Economiei, Ion Ariton (PNL), este pe mai departe sectretarul Comisiei pentru Transporturi si energie din Senat, Ecaterina Andronescu, cercetata in dosarul “Microsoft”, va conduce in continuare Comisia pentru Invatamant, iar Sebastian Ghita figureaza si in prezent ca membru al Comisiei care controleaza activitatea SRI.
Ajuns la 52 din cei 564 de parlamentari (fata de 588 cu care si-a inceput mandatul actualulul Legislativ), numarul titularilor de dosare penale inca in functie poate fi, in realitate, chiar mai mare, nefiind luate in calcul cercetarile prelminare ale procurorilor. Intr-o astfel de situatie se aflau, la finalul anului trecut deputatul PC Bogdan Ciuca, presedintele Comsiei Juridice si Camera Deputatilor, si senatorul PC Eugen Durbaca, cercetati intr-un dosar disjuns din cel al fostului deputat PDL Mihai Boldea. Gandul a solicitat DNA precizarea statutului actual al celor doi parlamentari, daca exista, in dosar, fara a primi, pana la data publicarii articolului, un raspuns.
Dincolo de cei 52 ramasi, alti 16 parlamentari au plecat in ultimele luni fie in contextul unor dosare penale, fie dupa transarea in Justitie a incompatibilitatii lor. Viorel Hrebenciuc si Miron Mitrea au demisionat, lui Petre Roman i-a fost revocat mandatul, Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, George Becali, Antonie Solomon se numara printre cei arestati ca urmare a unor condamnari definitive. Stefan Bucur Stoica, Akos Mora si Aurel Nechita au plecat, la randul lor, din motive de incompatibilitate.
Păi dacă în țară ar exista 2 milioane de infractori,la media de 1 la 10 cum este media în parlamentul țării,cred că la noi ar fi fost mai rău ca în Somalia !.Numai că nu putem compara găinăriile infractorilor din „populărimea băștinașă” cu tunurile pe care le dau tâlharii care ne conduc țara !.Am spus-o de atâtea ori tuturor cunoscuților că suntem conduși de o bandă de hoți și infractori deosebit de periculoși care pun în pericol economia și siguranța națională a cetățenilor !