Republica Franceza si-a sarbatorit, la 14 iulie, ziua nationala. Romania are o istorie indelungata legata de Franta, natiunea sora mai mare, al carei stindard de francofonie il poarta tara noastra in Europa de Est.
Republica Franceza isi sarbatoreste la 14 iulie ziua nationala. Se aniverseaza victoria Revolutiei burgheze care a dus la rasturnarea regimului absolutist monarhic si la instaurarea unei noi ordini politice si sociale.
Liberté, Egalité, Fraternité
Revolutia franceza a izbucnit la 14 iulie 1789 prin cucerirea fortaretei Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului, si a impus, in 1792, proclamarea primei republicii.
“Reprezentantii poporului francez, constituiti in Adunare Nationala, considerand ca ignorarea, nesocotirea sau dispretuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice si ale coruptiei guvernelor, au hotarat sa expuna intr-o declaratie solemna drepturile naturale, inalienabile si sacre ale omului, astfel ca aceasta declaratie, mereu prezenta inaintea tuturor membrilor societatii, sa le reaminteasca fara incetare drepturile si indatoririle lor.” Citatul este din Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului adoptata de Adunarea Nationala Franceza in august 1789, care declara in primul sau articol ca “Oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi.”
Deviza republicana a devenit “Libertate, Egalitate, Fraternitate”, iar conceptele fundamentale ale Declaratiei drepturilor omului si ale cetateanului, prezente si astazi in documentele internationale, au marcat trecerea Frantei la epoca moderna.
La un an de la caderea Bastiliei, in 14 iulie 1790, francezii sarbatoreau la Paris, printr-o mare adunare populara pe Champs de Mars, Sarbatoarea Federatiei. in 1880, politicianul Benjamin Raspail propunea un proiect de lege prin care Republica Franceza va adopta ca sarbatoare nationala ziua de 14 iulie. Astfel, din 1880 si pana astazi, francezii sarbatoresc aceasta data ca zi a Frantei.
Potrivit unei traditii neschimbate, in fiecare an pe 14 iulie, la ora 10.00 presedintele Frantei ajunge la Arcul de Triumf, in Place de l’Étoile, este intampinat de seful Statului Major al armatelor, trece trupele in revista si apoi merge pe Champs- Elysées pentru traditionala defilare militara, inspirata de parada garzii federale din 1790. Seara si noaptea, Parisul este puternic iluminat si se aprind artificii.
Franta traieste acum in cea de-a cincea republica, un sistem politic din care s-au inspirat si autorii Constitutiei Romaniei.
Franta se numara printre membrii fondatori ai Organizatiei Natiunilor Unite in 1945 si este unul dintre cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate ONU, membru fondator NATO in 1949, al Consiliului Europei in 1949, al Uniunii Europene in 1952, al zonei Euro si al Spatiului Schengen. Franta face parte si din Uniunea Latina si din G8. Este principalul contributor si promotor al actiunii Organizatiei Internationale a Francofoniei care, pornind de la afinitatea pentru limba franceza, reuneste state si guverne de pe cinci continente.
Inca din anii 1950, reconcilierea si cooperarea cu Germania au dat Frantei un rol important in constructia europeana.
In ciuda respingerii Tratatului Constitutional European in mai 2005, Franta este o partizana a conceptului de Uniune Europeana puternic integrata din punct de vedere politic. Este unul dintre statele-membre cele mai influente si dinamice din Uniunea Europeana si actioneaza impreuna cu Germania pentru promovarea celor mai importante reforme de domeniu ale UE.
Franta face parte din grupul celor mai industrializate natiuni, G8, fiind considerata in 2012 cea de a cincea economie mondiala.
Este una dintre cele cinci tari recunoscute oficial ca “State posesoare de arme nucleare” prin Tratatul de neproliferare nucleara, fiind a treia putere nucleara, iar armata franceza este una dintre cele mai dotate din punct de vedere financiar armate din Europa.
Franta si Romania – o prietenie de 200 de ani
Dupa Revolutia Franceza din 1789, in perioada “Directoratului”, au fost infiintate primele reprezentante ale Frantei in Principatele Romane. in 1795, Franta a deschis un consulat general la Bucuresti si un Consulat la Iasi in 1798.
Relatiile diplomatice la nivel de legatie au fost stabilite in 8/20 februarie 1880. Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar si plenipotentiar al Frantei la Bucuresti, iar Mihail Kogalniceanu a fost acreditat la Paris, in aceeasi calitate. La 29 noiembrie 1938 relatiile au fost ridicate la nivel de ambasada.
Dupa inceperea celui de-Al doilea Razboi Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate in legatii, iar din 9 august 1940 relatiile diplomatice au fost intrerupte.
In septembrie 1944, Guvernul roman a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle si relatiile la nivel de reprezentanta politica au fost restabilite la 1 martie 1945. Apoi, la 13 aprilie 1946 reprezentantele politice au fost transformate in legatii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relatii la nivel de ambasada.
In anul 1968, presedintele Frantei, Generalul Charles de Gaulle, a facut o vizita oficiala in Romania, iar in martie 1979 presedintele francez Valéry Giscard d’Estaing s-a aflat, la randul sau, in vizita oficiala in tara noastra.
Dupa 1989, relatiile romano-franceze s-au intensificat, Franta fiind promotoarea ideii de acceptare a Romaniei in structurile euro-atlantice.
La 20 noiembrie 1991, cu prilejul vizitei oficiale a presedintelui francez François Mitterrand in Romania a fost semnat Tratatul de intelegere amicala si cooperare dintre Romania si Republica Franceza, iar in 1997, cu ocazia vizitei presedintelui francez Jacques Chirac in Romania, a fost lansat Parteneriatul Special dintre Romania si Franta.
La 4 februarie 2008, cu ocazia vizitei oficiale la Bucuresti a presedintelui Frantei, Nicolas Sarkozy, la invitatia presedintelui Traian Basescu, a fost semnata Declaratia comuna privind instituirea unui Parteneriat strategic intre Franta si Romania.
Si presedintii Romaniei au facut vizite oficiale in Franta: presedintele Ion Iliescu a fost prezent in Franta la invitatia presedintilor francezi in noiembrie 1991 si noiembrie 1992, in aprilie 1994, in noiembrie 1995 si apoi in urmatorul mandat in noiembrie 2003. Presedintele Emil Constantinescu a facut vizite oficiale in Franta in februarie 1997 si septembrie 1999. Iar presedintele Traian Basescu a fost in vizite oficiale sau de lucru in Franta in noiembrie 2005, mai 2006 si mai 2009.
In conformitate cu statutul Romaniei de membru al UE, intre Romania si Franta, relatiile comerciale sunt complet liberalizate, Franta fiind al treilea partener comercial si al patrulea investitor in economia romaneasca.
Marile grupuri franceze sunt prezente in economia Romaniei in industria auto, telecomunicatii, aeronautica, constructii, sectorul bancar sau industria alimentara.
Marile companii franceze prezente in Romania sunt Renault-Dacia, Orange, Lafarge, Michelin, Alcatel, Bouygues, Danone, Eurocopter, Alstom, Veolia Water, Accor, Carrefour, Cora, BRD-Société Générale, BNP-Paribas. si alte grupuri industriale si intreprinderi mici si mijlocii sunt interesate de proiecte de investitii si parteneriate industriale, cu un puternic potential de dezvoltare a relatiilor economice.
Franta este primul partener al Romaniei in ce priveste cooperarea descentralizata. Sunt mai mult de 600 de relatii stabilite la nivel local: infratiri, relatii de asociere sau de parteneriat, de cooperare sau colaborare.
La Paris, functioneaza Institutul Cultural Roman, iar la Bucuresti, Institutul Francez. Exista Centre culturale franceze la Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara.
Din 2008, Ministerul roman al Educatiei, in colaborare cu omologul francez, organizeaza Bacalaureatul bilingv, acest proiect extinzandu-se progresiv la 29 de licee bilingve.
Astazi, mii de studenti romani aleg “les Grandes Écoles”, marile universitati din Franta, pentru studii. Cei mai multi merg la Institutul de Studii Politice din Paris, scoala Nationala de Administratie, scoala Politehnica sau scoala Normala Superioara.
Din 18 octombrie 2012, intre Romania si Franta exista un Acord privind recunoasterea reciproca a diplomelor si a perioadelor de studiu in cadrul invatamantului superior .
”Acesti romani care au facut Franta”
in urma cu exact 10 ani, intr-o conferinta la Academia Romana, ambasadorul Frantei la Bucuresti, Philippe Étienne, ii omagia cu aceste cuvinte pe romanii care timp de mai mult de doua sute de ani au contribuit la dezvoltarea culturii franceze, ca urmare a faptului ca multi studenti, artisti, intelectuali s-au format si si-au urmat cariera in Franta, atasandu-se „à sa sœur ainée et bien-aimée“, dar si unei culturi latine.
Romania are o istorie legata de Franta, iar romanii, ca si alte popoare europene, au fost atrasi puternic de iluminismul francez, de democratie si libertate. Din prima jumatate a secolului al XIX-lea, valoarea universitatilor din Paris si spiritualitatea franceza au atras la studii in Orasul Luminilor multi tineri din Principatele Romane.
Fiul cel mare al domnului tarii Romanesti, Gheorghe Bibescu, a fost primul elev strain primit la scoala Militara de la Saint Cyr, iar alti doi baieti ai domnitorului, Grigore si Nicolae, au studiat la Universitatea din Paris „invataturile cele cuvenite la cariera ostaseasca”. Viitorul general Ion Emanoil Florescu a urmat cursurile liceului St. Louis din Paris si pe cele ale scolii de Stat Major. Tot la scoala Militara de la Saint Cyr a invatat si locotenentul Gheorghe Catargi, care la inapoiere a fost primit in Statul Major domnesc.
Domnitorul tarii Romanesti Barbu stirbei si-a trimis fiul, pe George, sa serveasca in armata franceza, iar la inapoiere, in 1855, a fost inaltat in functia de comandant al ostirii. Al doilea sau fiu, Alexandru, care-si luase Bacalaureatul la Paris, a fost admis si el, in aprilie 1855, la scoala Militara de la Saint Cyr, iar apoi s-a inrolat intr-o unitate franceza. Iar George Valentin Bibescu, presedintele Aeroclubului Regal Roman si nepot al domnitorului Bibescu, a fost elevul marelui inventator si aviator Louis Blériot.
Primii Romani care au pus bazele relatiilor istorice cu Franta au fost reprezentantii generatiei pasoptiste – Ion Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Bratianu, C.A. Rosetti, Ion Bratianu, Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu, care au studiat in Franta si au contribuit la sustinerea aspiratiilor romanesti de catre Franta.
Revolutia franceza de la 1848 s-a repercutat si la Bucuresti si a dus la abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu. Unirea Principatelor Romane si alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 1859, si venirea pe tron in 1866 a lui Carol de Hohenzollern au fost posibile si datorita sprijinului diplomatiei franceze.
In Primul Razboi Mondial, Romania a intrat in razboi de partea Antantei si a primit din partea Frantei un constant ajutor material si logistic. Ca recunostinta, dupa razboi, generalul francez Henri Mathias Berthelot, sef al misiunii militare franceze la Bucuresti, a fost decorat si a primit cetatenie onorifica, un lot de teren si locuinta si apoi a fost este ales membru de onoare al Academiei Romane.
Constantin Brancusi, Emil Cioran, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Panait Istrati, George Enescu, Dinu Lipatti si Clara Haskil, Victor Brauner, Elvira Popescu, Maria Ventura – sunt nume de mari romani cu importante contributii in cultura franceza. La fel si poetul Gherasim Luca, scriitoarele Martha Bibescu, Elena Vacarescu, iar poeta Anna Brancoveanu de Noailles, care a castigat marele premiu al Academiei Franceze de Literatura, a fost prima femeie care a primit Legiunea de Onoare in grad de Comandor. Maria Cantacuzino, sotia pictorului Puvis de Chavannes, a servit drept model pentru pictura ce o reprezinta pe Sfanta Genoveva, patroana Parisului, care se afla pe peretii interiori ai Panthéonului.
Franta a atras romani si in domeniul stiintific: marele fizician Alexandru Proca a absolvit Facultatea de stiinte de la Sorbona, primind din mana Mariei Curie diploma de licentiat in stiinte, iar apoi a facut in Franta cercetari asupra nucleului atomic. Matematicianul Pierre Sergiescu a fost presedinte al societatii internationale de istorie a stiintelor, astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucuresti, a studiat si a facut cercetari in Franta. Henri Coanda, cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si al savantului Paul Painlevé, a construit in Franta primul avion cu reactie.
In anii interbelici, politicienii romani erau bine vazuti la Paris, iar ministrul roman al afacerilor straine, Nicolae Titulescu, era numit si “ministrul european” si considerat “tot atat de francez cat era roman” prin felul admirabil in care vorbea limba franceza. in 1936 s-a stabilit in Franta si a activat in fruntea Academiei diplomatice internationale de la Paris si a Ligii Natiunilor.
Primul val de emigrare masiva, in anii 1946 – 1948, a fost legat de abdicarea regelui Mihai si de instalarea regimul comunist. La sfarsitul anilor 60, s-a produs un alt val de imigranti.
Intelectualii romani stabiliti in Franta au fost unanim apreciati in viata culturala. Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, fondatorul psihologiei sociale moderne Serge Moscovici, scriitorii Virgil Tanase, Dumitru tepeneag, Bujor Nedelcovici, dramaturgul Matei Visniec, criticul de teatru George Banu, sopranele Angela Gheorghiu si Leontina Ciobanu, naistul Gheorghe Zamfir, cineastul Paul Barbaneagra si multi altii au trait si au avut cariere importante in Franta.
In ultimii ani, exodul masiv al medicilor catre spitale si clinici din Franta a adaugat alte cateva mii comunitatii de romani care numara aproximativ 100.000 de persoane. Totusi, nu exista statistici precise despre numarul romanilor, deoarece Franta nu recunoaste minoritatile nationale. Multi au renuntat la cetatenia romana in favoarea celei franceze, toti insa au pastrat o atitudine pozitiva fata de Romania.
Circa 40.000 traiesc la Paris si imprejurimi, restul in zonele Strasbourg, Lille, Lyon, unde este o importanta comunitate rroma, la Marsilia, Montpellier sau Bordeaux.
Sursa: TVR.RO (Foto: stiri.tvr.ro)