Direc 355;ii de ac 355;iuneAtunci când vorbim de dezvoltare, dar mai ales de mediu obiectivele se stabilesc pe termene mult mai lungi decât în alte domenii. Cele deja asumate la nivel na 355;ional 351;i interna 355;ional formeaz 259; baza de plecare a solu 355;iilor 351;i m 259;surilor propuse de USL prin acest program.Obiectivul expres al solu 355;iilor 351;i m 259;surilor propuse este ca în ciuda întârzierilor acumulate s 259; fie respectate urm 259;toarele termene asumate prin Strategia Na 355;ional 259; pentru Dezvoltare Durabil 259; (SNDD):Orizont 2013: Încorporarea organic 259; a principiilor 351;i practicilor dezvolt 259;rii durabile în ansamblul programelor 351;i politicilor publice ale României ca stat membru al UE.Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al 355; 259;rilor UE la principalii indicatori ai dezvolt 259;rii durabile.Orizont 2030: Apropierea semnificativ 259; a României de nivelul mediu din acel an al 355; 259;rilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvolt 259;rii durabile(1) CRE 350;TEREA CAPACIT 258; 354;II STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR de mediu ACTIUNI PRINCIPALE:· Corelarea tuturor programelor, planurilor 351;i strategiilor sectoriale, regionale 351;i na 355;ionale la nivelul obiectivelor 351;i direc 355;iilor de ac 355;iune privind mediul;· Scurtarea termenelor de avizare 351;i autorizare pentru investi 355;iile verzi f 259;r 259; o diminuare a calit 259; 355;ii actului administrativ;· Unificarea G 259;rzii de Mediu cu Agen 355;ia Na 355;ional 259; pentru Protec 355;ia Mediului;· Deschiderea unei Linii Verzi în rela 355;ia cu societatea civil 259; 351;i o atitudine proactiv 259; la nivelul autorit 259; 355;ilor;· Continuarea politicii de descentralizare prin transferul unei p 259;r 355;i din activitatea de reglementare 351;i control c 259;tre autorit 259; 355;ile locale (jude 355; sau regiune).1. CUM INTARIM Capacitatea strategic 259;Introducerea în programele de dezvoltare economico-social 259; a obiectivelor con 355;inute în SNDD, axate pe urm 259;toarele 351;apte domenii prioritare:Schimb 259;rile climatice 351;i energia curat 259;;Transport durabil;Produc 355;ie 351;i consum durabile;Conservarea 351;i gestionarea responsabil 259; a resurselor naturale;S 259;n 259;tatea public 259;;Incluziunea social 259;, demografia 351;i migra 355;ia;S 259;r 259;cia global 259; 351;i provocarile dezvolt 259;rii durabile.La acestea se adaug 259; urm 259;toarele domenii inter 351;i trans-sectoriale:· Educa 355;ia 351;i formarea profesional 259;;· Cercetarea 351;tiin 355;ific 259; 351;i dezvoltarea tehnologic 259;, inovarea.La nivel na 355;ional: coordonarea SNDD cu Planul Na 355;ional de Ac 355;iune pentru Protec 355;ia Mediului (PNAPM) pe de o parte, precum 351;i cu Planul Na 355;ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) 351;i Cadrul Strategic Na 355;ional de Referin 355; 259; (CSNR).La nivel sectorial 351;i regional: coordonarea SNDD 351;i PNAPM cu Programul Na 355;ional de Reform 259; (PNR), Programul Na 355;ional pentru Dezvoltare Rural 259; (PNDR), Planul Na 355;ional de Management al Apelor (PNMA), Planul de Ac 355;iune pentru Tehnologiile de Mediu (PATM România), Planului de Management Forestier (PMF), Politica 351;i Strategia Na 355;ional 259; de Dezvoltare privind P 259;durile (PSNP), Strategia 351;i Planul de Ac 355;iune privind Managementul De 351;eurilor din România (care trebuie revizuite), Strategia Energetic 259; pentru perioada 2011-2035.O aten 355;ie special 259; trebuie acordat 259; Programului Na 355;ional pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), aprobat cu finan 355;are de stat, menit s 259; suplimenteze finan 355;area UE 351;i s 259; accelereze investi 355;iile în infrastructura apelor.Responsabilitatea privind implementarea PNDI apar 355;ine Ministerului Mediului 351;i P 259;durilor (MMP) 351;i Ministerului Dezvolt 259;rii Regionale 351;i Turismului (MDRT). În practic 259;, acest program prezint 259; paralelisme semnificative cu POS Mediu 351;i supraîncarc 259; cu atribu 355;ii structura institu 355;ional 259; 351;i a 351;a dep 259; 351;it 259;.2. CUM INTARIM Capacitatea institu 355;ional 259;Ministerul Mediului trebuie s 259; se pozi 355;ioneze ca generator 351;i integrator al politicilor sectoriale 351;i strategiilor de mediu la nivel na 355;ional. La acest rol se adaug 259; cel de control. De asemenea, ministerul trebuie s 259;- 351;i îmbun 259;t 259; 355;easc 259; sim 355;itor calitatea serviciilor publice, în scopul satisfacerii cerin 355;elor cet 259; 355;enilor.M 259;surile institu 355;ionale propuse sunt:· Unificarea G 259;rzii de Mediu cu Agen 355;ia Na 355;ional 259; pentru Protec 355;ia Mediului;· Descentralizarea unor atribu 355;ii de reglementare 351;i control de la Agen 355;ia Na 355;ional 259; pentru Protec 355;ia Mediului 351;i Garda de Mediu la autorit 259; 355;ile locale;· Revizuirea politicilor de resurse umane:redimensionarea personalului de specialitate pe domenii;retribuirea/stimularea angaja 355;ilor;reanalizarea programului de instruire a personalului;elaborarea de standarde ocupa 355;ionale 351;i evaluarea competen 355;elor personalului care lucreaz 259; în domeniu;· Revizuirea organigramei 351;i stabilirea clar 259; de responsabilit 259; 355;i la toate nivelurile, na 355;ional, regional 351;i local, în vederea stabilirii unei colabor 259;ri mai strânse între autorizare 351;i control;· Clarificarea legisla 355;iei 351;i simplificarea normelor 351;i procedurilor de aplicare 351;i coordonarea cu celelalte autorit 259; 355;i cu rol de autorizare;· Reducerea timpului de ob 355;inere a autoriza 355;iilor în investi 355;iile verzi;· Eficientizarea circula 355;iei informa 355;iei 351;i scurtarea termenelor de avizare 351;i autorizare prin:Unificarea 351;i interconectarea sistemului de gestiune informatic 259;. Toate entit 259; 355;ile din 355;ar 259; trebuie s 259; raporteze diverse situa 355;ii cu diferi 355;i indicatori, c 259;tre entit 259; 355;i ale Comisiei Europene. În România, nu exist 259; o standardizare 351;i o concordan 355; 259; a acestor raport 259;ri. În fapt, fiecare entitate guvernamental 259; 351;i-a creat propriul sistem informatic, far 259; s 259;- 351;i pun 259; problema interconect 259;rii acestor sisteme pentru a avea o viziune unitar 259; asupra întregului sistem.Introducerea public 259;rii on-line a planurilor care s 259; fie accesibile tuturor p 259;r 355;ilor interesate.· Imbun 259;t 259; 355;irea SMI (Sistem de Management Informa 355;ional);· Reorganizarea comitetelor inter-ministeriale 351;i revizuirea ROF-ului acestora (ape, p 259;duri, schimb 259;ri climatice etc.); reactivarea Comitetului privind integrarea cerin 355;elor de mediu în planurile sectoriale aflate în responsabilitaea altor ministere;· Deschiderea unei Linii Verzi (dialog institu 355;ional) care s 259; permit 259; contactul permanent cu societatea civil 259;, în vederea stabilirii unui parteneriat real cu organiza 355;iile neguvernamentale, patronatele 351;i sindicatele;· preluarea de c 259;tre poli 355;ia local 259; a unor atribu 355;ii ale g 259;rzii de mediu.(2) FONDURI 350;I STIMULENTE PENTRU POLITICILE DE MEDIUActiuni principale:· Cre 351;terea gradului de absorb 355;ie a fondurilor europene 351;i preg 259;tirea POS 2014-2020;· Revizuirea sistemului de colaborare 351;i raportare a drepturilor de poluare în cadrul protocolului de la Kyoto (DISPONIBILULUI DE UNIT 258; 354;I ALE CANTIT 258; 354;II ATRIBUITE SUB PREVEDERILE PROTOCOLULUI DE LA KYOTO);· Impozitarea diferen 355;iat 259; corespunz 259;toare consumului individual;· Stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului;· Favorizarea investi 355;iilor în tehnologii noi 351;i „verzi”;· Facilit 259; 355;i fiscale operatorilor din turism care ob 355;in eticheta ecologic 259;;· Dezvoltarea de capacit 259; 355;i de produc 355;ie pentru energie din surse regenerabile;· Modificarea legilor Achizitiilor Publice, acordând prioritate ofertelor de produse/servicii etichetate drept “prietenoase cu mediul”. 1. Cre 351;terea capacit 259; 355;ii 351;i eficien 355;ei de utilizare a instrumentelor deja disponibileAceasta se poate realiza prin:· Cre 351;terea gradului de absorb 355;ie a fondurilor europene 351;i preg 259;tirea POS 2014-2020, precum 351;i a listei de priorit 259; 355;i;· Sprijinirea beneficiarilor pentru absorb 355;ia rapid 259; de fonduri europene de mediu;· Asigurarea resurselor pentru cofinan 355;are în cazul fondurilor din POS Mediu. Transparen 355;a 351;i reducerea birocra 355;iei sunt condi 355;ii obligatorii;· Redefinirea obiectivelor de finan 355;are prin Fondul de Mediu prin orientarea lor c 259;tre priorit 259; 355;ile SDDR;· Revizuirea sistemului de vânzare a drepturilor de poluare 351;i deblocarea situa 355;iei în care se afl 259; România; Planificarea unei gestiuni corecte a acestei oportunitati pe viitor;· Participarea la constituirea 351;i folosirea instrumentelor financiare conform acordurilor COP15 (Copenhaga) 351;i COP16 (Cancun) privind schimb 259;rile climatice. 2. Strategie unitar 259; pentru taxarea în domeniul mediului conform principiilor: poluatorul pl 259;te 351;te, preven 355;iei 351;i precau 355;ieiPentru o strategie unitar 259; sunt necesare:· Stabilirea categoriei de taxe referitoare la poluare;· Consolidarea taxelor pe produs în sectoarele primare;· Impozitarea diferen 355;iat 259; corespunz 259;toare consumului individual;· Stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului;· Introducerea treptat 259; în bilan 355;ul firmelor a capitolelor corespunz 259;toare eficien 355;ei utiliz 259;rii resurselor;· Introducerea 351;i monitorizarea colect 259;rii unui depozit financiar constituit pentru refacerea mediului la momentul închiderii unei activit 259; 355;i. 3. Sistem de stimulente corelat strategiei de taxareConsider 259;m c 259; stimulentele trebuie aplicate prioritar în:· Locuri de munc 259; „verzi” din domenii precum: ob 355;inerea de energie din surse regenerabile, eficien 355; 259; energetic 259;, gestionarea 351;i reciclarea de 351;eurilor, reabilitarea energetic 259; a cl 259;dirilor, cercetare-dezvoltare;· Favorizarea investi 355;iilor în tehnologii noi 351;i „verzi”;· Furnizarea de servicii de mediu (de exemplu p 259;durea furnizeaz 259; 351;i servicii de mediu în afar 259; de mas 259; lemnoas 259;);· Sus 355;inerea investi 355;iilor în agricultura ecologic 259;;· Facilit 259; 355;i fiscale operatorilor din turism care ob 355;in eticheta ecologic 259; pentru pensiunile 351;i capacit 259; 355;ile de cazare pe care le de 355;in;· Promovarea de produse bancare destinate protec 355;iei mediului (credite, garan 355;ii etc.) în cadrul unui parteneriat cu Asocia 355;ia Român 259; a B 259;ncilor.4. POLITICILE INTEGRATE ÎN PRIVIN 354;A PRODUSELOR 350;I SERVICIILOR SE ADAUG 258; TAX 258;RII 350;I SISTEMULUI DE STIMULENTEAcestea se traduc prin:• Promovarea legisla 355;iei parteneriatului public-privat;• Achizi 355;ii publice ecologice;• Internalizarea treptat 259; a costurilor de mediu;• Promovarea produc 355;iei 351;i consumului durabile prin reducerea impactului asupra mediului în toate etapele ciclului de via 355; 259; al produselor;• Dezvoltarea de capacit 259; 355;i de produc 355;ie 351;i transport pentru energie ieftin 259; 351;i nepoluant 259; din surse regenerabile;• Sus 355;inerea activit 259; 355;ilor de cercetare 351;i eco-inovare;• Etichetarea produselor, serviciilor 351;i lucr 259;rilor (eticheta „eco”), cu prioritate a celor de provenien 355; 259; româneasc 259;;• Finan 355;area campaniilor de con 351;tientizare 351;i de educare a cet 259; 355;enilor pentru reducerea consumului;• Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, reabilitarea energetic 259; a locuin 355;elor 351;i sus 355;inerea utiliz 259;rii autovehiculelor cu grad redus de poluare.Vezi aici partea a III-a a documentului