Analiza cheltuielilor pentru protecție socială în Uniunea Europeană

Conform datelor preliminare publicate de Eurostat, cheltuielile pentru protecția socială în România au reprezentat aproximativ 17,1% (mai precis 17,06%) din Produsul Intern Brut în 2025. Această valoare se situează cu peste zece puncte procentuale sub media Uniunii Europene, care a fost de 27,5%. În cadrul blocului comunitar, România se poziționează în partea inferioară a clasamentului, fiind precedită de Irlanda, unde ponderea a fost de 11,7%, Malta, cu 13,8%, și Ungaria, cu 16,7%.

La nivelul întregii Uniunii Europene, sumele alocate protecției sociale au atins 5.183 de miliarde de euro în anul trecut, marcând o creștere de 4,9% față de 2024. Deși valorile nominale au crescut în toate cele 27 de state membre, ponderea acestor cheltuieli în PIB-ul UE a scăzut cu 0,2 puncte procentuale. Cele mai ridicate alocări procentuale au fost înregistrate în Austria, unde au ajuns la 32,4%, Finlanda, cu 32,2%, și Franța, cu 32,1%.

Structura și dinamica cheltuielilor

Analiza pe categorii relevă că pensiile de vârstă au absorbit aproape jumătate din bugetul total de protecție socială al UE, reprezentând 41,5% din total, adică 2.152 de miliarde de euro. Cheltuielile pentru sănătate au urmat, cu o pondere de 30%, echivalentul a 1.556 de miliarde de euro. Restul fondurilor au fost distribuite către ajutoarele pentru familii și copii, pensiile de boală sau de urmaș, șomaj, combaterea excluderii sociale și alte categorii neclasificate în altă parte.

În ceea ce privește evoluția anuală, România a înregistrat a doua cea mai redusă creștere a acestor cheltuieli din UE, cu un avans de doar 0,7% față de 2024. În contrast, state precum Croația și Bulgaria au raportat majorări nominale semnificative, de 15,4% și 12,1%, respectiv. Potrivit Digi24, aceste diferențe reflectă structura sistemelor sociale, nivelul prestațiilor acordate și dimensiunea economiilor naționale, nu neapărat suma efectivă primită de fiecare beneficiar.

Contextul politic și fiscal intern

Datele statistice au generat controverse politice în România, fiind folosite pentru a contrazice afirmațiile unor oficiali. Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au susținut anterior că statul român alocă sume prea mari pentru protecția socială, fapt care ar fi contribuit la deficitul bugetar. Această poziție a fost utilizată pentru a justifica tăieri de fonduri din categoriile vulnerabile pentru recuperarea deficitului, inclusiv pentru pensionari, veterani, deținuți politici, persoane cu dizabilități, bolnabi și mame aflate în concediu de creștere.

Paralel, situația fiscală a țării complică posibilitatea majorării prestațiilor. România a menținut în 2025 unul dintre cele mai mici raporturi impozite/PIB din UE, cu venituri fiscale de 29,3%, fiind pe ultimul loc în UE cu excepția Irlandei. Guvernul a suspendat aplicarea legii care prevedea ajustarea pensiilor conform inflației și 50% din creșterea economică, optând în schimb pentru ajutoare financiare ponctuale de tip „one-off”. Pentru a respecta prevederea legală a majorării pensiilor cu inflația, guvernul Bolojan ar fi avut nevoie de o sumă de cel puțin 12 miliarde de lei.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Analiza costurilor alimentelor în Uniunea Europeană” (24 octombrie 2026).