Analiză privind productivitatea resurselor în economia românească

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a prezentat o analiză detaliată a productivității resurselor în România, bazată pe date furnizate de Eurostat. Conform acestor date, valoarea economică produsă pentru fiecare kilogram de materiale consumate a rămas aproximativ la același nivel în perioada cuprinsă între anii 2000 și 2025. În contrast puternic cu această situație, media Uniunii Europene a înregistrat o creștere de circa 50% în aceeași perioadă, evidențiind un decalaj semnificativ între România și restul statelor membre.

Indicatorul analizat raportează PIB-ul real la consumul intern de materiale. Dumitru Chisăliță precizează că acest calcul nu măsoară exclusiv energia și nici numai resursele extrase din România, ci include materialele extrase pe plan intern, plus importurile și minus exporturile. În timp ce România a stagnat, alte state europene au progresat semnificativ în capacitatea de a genera valoare din resurse. Potrivit datelor citate de Cotidianul, productivitatea resurselor a crescut cu 90% în Polonia și cu 40% în Bulgaria în intervalul menționat, în timp ce indicatorul românesc a rămas la nivelul zero.

Strategii pentru Programul de Guvernare

Expertul consideră că discuțiile actuale despre deficit, taxe, salarii și pensii sunt incomplete fără o strategie pentru creșterea capacității economiei de a transforma resursele în valoare. El propune ca noul Program de Guvernare să identifice cauzele utilizării ineficiente a resurselor și să prevadă măsuri concrete pentru creșterea productivității și a valorii adăugate. Dumitru Chisăliță pune în față o întrebare incomodă: de ce, după un sfert de secol de creștere economică, România produce aproximativ aceeași valoare economică pentru fiecare kilogram de materiale consumate?

Stagnarea acestui indicator sugerează că creșterea economică a țării nu s-a desprins suficient de consumul de materiale, rămânând mult în urma țărilor UE. Guvernul ar trebui să analizeze sursele reale ale creșterii economice pentru a determina procentul exact al risipei și nivelul pierderilor tehnologice din sistem. Obiectivul este de a trece de la o economie bazată pe consumul crescut de materiale la una bazată pe eficiență, evitând astfel menținerea unei stări de sărăcie pe termen lung, în ciuda unei bunăstări imediate aparente. România nu poate construi prosperitate durabilă doar consumând, construind și cheltuind mai mult, ci trebuie să obțină mai multă valoare din ceea ce consumă.

Valorificarea resurselor naționale

O prioritate esențială identificată în analiză este păstrarea valorii resurselor naționale în interiorul granițelor. Dumitru Chisăliță susține că un simplu inventar al bogățiilor naturale nu reprezintă un bilanț al prosperității. El recomandă înlocuirea exporturilor brute de materii prime cu prelucrarea internă, proiectarea și comercializarea de produse finite, transformând astfel risipa în valoare adăugată.

În concluzie, AEI solicită implementarea unei strategii coerente care să prioritizeze valoarea adăugată în detrimentul discursurilor politice despre resursele țării, deoarece aceste discursuri nu pot ține locul unei strategii concrete. Această abordare ar permite României să obțină mai multă valoare din ceea ce consumă, asigurând o prosperitate durabilă prin optimizarea managementului resurselor și a investițiilor, transformând modul în care economia națională gestionează materia primă.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Analiză privind vulnerabilitatea energetică a gospodăriilor din România” (2 octombrie 2026).