Analiză privind vulnerabilitățile sistemului de educație din România

Sistemul educațional din România se confruntă cu pierderi de capital uman pe multiple etape ale parcursului școlar. Conform datelor Barometrului Alianței Binelui Comun, intitulat „Educația în România - un sistem care pierde copii pe drum”, vulnerabilitățile încep încă din etapa preșcolară. În anul 2024, rata de participare la educația preșcolară pentru copiii cu vârsta de trei ani până la intrarea în învățământul primar a fost de 76,5%, valoare semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la 95%. România se afla astfel pe ultimul loc în UE, în condițiile în care obiectivul european pentru anul 2030 este de cel puțin 96%.

Disparități regionale și abandon

Problemele se accentuează pe măsură ce elevii avansează în sistem, fiind vizibile disparități majore între mediul urban și cel rural. În învățământul gimnazial, rata brută de cuprindere este de 96% în orașe, în timp ce în zonele rurale aceasta scade drastic la 65,6%. Impactul acestor diferențe este vizibil și în ratele de absolvire; dintre copiii care au început clasa pregătitoare în perioada 2015-2016, doar 80,3% din cei din mediul rural au ajuns absolvenți de clasa a VIII-a, față de o rată generală de 89,7%. Această situație indică faptul că, în mediul rural, aproape unul din cinci copii dintr-o generație nu ajunge absolvent de clasa a VIII-a la termen.

În anul școlar 2023/2024, aproximativ 15.900 de elevi au abandonat învățământul primar și gimnazial. Această tendință de abandon școlar se reflectă în faptul că, în 2025, 15,5% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani aveau cel mult studii gimnaziale și nu mai participau la nicio formă de educație sau formare profesională, în contrast cu media UE de 9,1%. Raportul, construit pe date ale Ministerului Educației, INS, Eurostat, Comisiei Europene, OECD, TIMSS și ICILS, subliniază că România înregistrează cea mai mare rată din Uniunea Europeană a tinerilor care nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire.

Competențe și integrare profesională

Există o ruptură semnificativă între investițiile în infrastructură și competențele reale ale elevilor. Deși s-au implementat laboratoare și săli digitalizate, doar 53,3% dintre tinerii de 16-24 de ani posedau competențe digitale de bază în 2025, în timp ce în Uniunea Europeană acest procent este de 74,6%. Mesajul raportului este limpede: hardware-ul, fără pedagogie și competențe, nu rezolvă singur problema educației, iar nivelul scăzut al competențelor digitale formează un lanț ale cărui efecte se văd ulterior în productivitate.

Trecerea către piața muncii prezintă, de asemenea, deficiențe majore, în special în învățământul profesional și tehnic, unde legătura dintre școală și companii este slabă. Doar 7,2% dintre absolvenții recenți din acest sector au beneficiat de experiențe de învățare direct la locul de muncă, o cifră mult inferioară celei de 65,2% înregistrată la nivelul UE. La finalul traseului educațional, doar 23,2% dintre tinerii români cu vârsta între 25 și 34 de ani au reușit să obțină studii superioare, ceea ce reprezintă o pierdere de capital uman înainte ca acesta să ajungă pe piața muncii.