Analiza veniturilor fiscale și a intermedierii financiare în România

România se confruntă cu o capacitate redusă de colectare a veniturilor fiscale, ceea ce obligă statul să recursească la împrumuturi de pe piețele internaționale pentru a finanța bugetul. Conform datelor Eurostat, ponderea veniturilor din taxe și contribuții sociale în PIB-ul României a fost de 29,3%, în timp ce media Uniunii Europene s-a situat la 40,7%, iar în zona euro la 41,3%. Această diferență de aproximativ 11,4 puncte procentuale plasează țara pe locul doi în UE ca cea mai mică pondere a veniturilor fiscale, fiind depășită doar de Irlanda, unde indicatorul este de 22,7%.

Economistul Christian Năsulea subliniază că statul român își abandonează practic resurse care i-ar asigura încadrarea în ținta de deficit de 3% și un excedent pentru investiții în spitale și autostrăzi. Acesta susține că statul nu reușește să colecteze zeci de miliarde de euro din cauza lipsei de curaj în combaterea fraudei economice, afirmând că promisiunile politicienilor privind reformarea ANAF sunt o simplă iluzie, deoarece nimeni din aparatul de stat nu are curajul să descindă în zonele fierbinți ale marii fraude economice.

Cauzele deficitului fiscal

În paralel, Andrei Mocearov explică faptul că rata ridicată de evaziune fiscală și amploarea economiei subterane contribuie direct la subfinanțarea statului. Mulți angajatori din sectorul privat utilizează plata salariilor „la negru” sau „la gri” pentru a evita povara fiscală, ceea ce reduce numărul de români fiscalizați. Mocearov menționează că Fondul Monetar Internațional (FMI) a observat în conturile naționale faptul că vin puțini bani din contribuții sociale, precizând că o parte din salariul minim este plătit la negru de către antreprenorii mici și mijlocii.

Acest fenomen creează o percepție eronată asupra taxelor pe muncă. Deși acestea se află în marja mediei europene, presiunea fiscală este resimțită ca fiind ridicată de către cei care sunt plătiți „la alb”, deoarece taxa efectivă globală este mică din cauza sumelor netaxate plătite în plic. Expertul consideră că România este un „ospiciu fiscal” unde taxele sunt în realitate mici, dar sunt percepute ca fiind sufocante de către contribuitorii corecți, existând în acest context o anuntă manipulare a opiniei publice.

Vulnerabilitățile sistemului financiar

Pe lângă problemele fiscale, economia română prezintă vulnerabilități structurale în ceea ce privește intermedierea financiară. Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, a precizat că ponderea creditului neguvernamental în PIB a ajuns la 22%, față de o medie europeană de 66%. În perioada 2010-2011, acest indicator se situa în România în jurul pragului de 40%, marcând o tendință descrescătoare, în timp ce la nivel european media a scăzut de la peste 100% din PIB la 66%.

Reprezentanta ARB avertizează că taxarea suplimentară a băncilor reduce capacitatea de finanțare a economiei reale. În contextul actual, marcat de instabilitate geopolitică, un context macroeconomic extrem de delicat și presiuni legislative asupra sistemului bancar, nu există premise favorabile pentru o creștere semnificativă a intermedierii financiare pe termen scurt. Această situație, definită ca o vulnerabilitate structurală, limitează capacitatea țării de a atrage și utiliza finanțarea necesară pentru dezvoltarea economică, plasând sistemul financiar între „ciocan și nicovală”.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția distribuției veniturilor în România și Uniunea Europeană” (28 octombrie 2026).