Analize privind potențialul și puterea de cumpărare în România

România a demonstrat o capacitate ridicată de recuperare a decalajului economic față de statele occidentale în ultimele două decenii. Conform unei analize publicate de ING Think, realizată de economiștii Marieke Blom și Valentin Tataru, PIB-ul pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la un nivel de sub 30% din media Uniunii Europene la aproape 80%. În aceeași perioadă, productivitatea economiei naționale aproape s-a triplat, înregistrandul cel mai ridicat ritm de creștere de pe continent între anii 2000 și 2024.

Analiza subliniază faptul că România dispune de resursele umane, energetice și tehnologice necesare pentru a deveni una dintre economiile cu cel mai mare potențial de dezvoltare din Europa. Totuși, experții avertizează că problema principală nu este lipsa „ingredientelor” necesare, ci dificultatea de a transforma aceste resurse și competențe în rezultate susținute și performanță economică pe termen lung.

Disparități regionale și economice

Evoluția economică nu a fost uniformă pe întreg teritoriul țării. Regiunea București-Ilfov reprezintă cel mai relevant exemplu de progres, atingând un PIB pe locuitor de 188% din media UE în standarde de putere de cumpărare, poziționându-se astfel pe locul 8 în Europa. În contrast, datele raportate de Ziarul Financiar și raportul NielsenIQ - NIQ Purchasing Power Europe 2026 indică o putere de cumpărare medie la nivel național de 11.283 de euro per capita, reprezentând circa 53% din media celor 42 de state europene.

Acest contrast accentuează concentrarea avuției în capitală, fenomen care este mai pronunțat în România decât în alte state europene. În clasamentul puterii de cumpărare din 2026, România ocupă locul 32 din 42, coborând o poziție față de anul precedent. Decalajul față de statele cele mai avuțite rămâne major; de exemplu, un cetățean al statului Liechtenstein are anual de cheltuială 78.520 de euro (peste 6.500 de euro pe lună), sumă de șapte ori mai mare decât cea disponibilă pentru un român. Analizele menționează că economia anemică, inflația ridicată și creșterea insuficientă a salariilor contribuie la adâncirea diferențelor față de țările din Occident.

Relația financiară cu Uniunea Europeană

Banca Transilvania a contabilizat un sold pozitiv al relației financiare cu UE de peste 72 de miliarde de euro. La momentul aderării, PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare era de aproximativ 44% din media UE, indicatorul acesta ajungând la 78% în anul 2025. Astfel, în două decenii, țara a recuperat peste 30 de puncte procentuale din decalajul față de media europeană.

Ömer Tetik, Director General al Băncii Transilvania, consideră că România poate juca într-o ligă economică mai mare, printr-o economie mai sofisticată, cu mai mult capital local și antreprenori care să construiască companii regionale. Totuși, conform analizei ING, valorificarea avantajelor competitive depinde în continuare de investiții, infrastructură și de capacitatea de coordonare a autorităților și a mediului de afaceri pentru a susține dezvoltarea economică.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Analiza puterii de cumpărare în România și Europa” (4 noiembrie 2026).