Avertismente privind evoluția costului vieții la nivel global

Fondul Monetar Internațional a publicat un raport în care semnalează o deteriorare de durată a accesibilității financiare pentru produsele de primă necesitate. Instituția avertizează că prețurile acestor bunuri continuă să crească mai rapid decât cele ale altor categorii de produse, menținându-se la niveluri ridicate pe termen lung. Consumatorii nu se mai confruntă doar cu o inflație temporară a prețurilor la energie și alimente, ci cu o scădere persistentă a puterii de cumpărare. Această tendință este amplificată de o succesiune de crize economice, inclusiv pandemia de covid-19, conflictele armate și inflația generală.

Potrivit News.ro, perturbările lanțurilor de aprovizionare cauzate de pandemie, împreună cu războiul din Ucraina, au pus la încercare producția și circulația alimentelor și a hidrocarburilor. Mai recent, războiul din Iran a provocat o nouă „explozie” a prețurilor energiei și ale îngrășămintelor, deoarece acestea sunt derivate în general din petrol. În acest context, inflația mondială este estimată să crească de la 4,1% în 2025 la 4,7% în perioada următoare.

Impactul asupra populației

Creșterea costului traiului a afectat gospodăriile din întreaga lume, însă salariile nu au reușit să mențină ritmul creșterii prețurilor. Gospodăriile cu venituri mici sunt cele mai lovite, deoarece produsele esențiale reprezintă o parte mai semnificativă din cheltuielile lor lunare, fiind afectate în mod disproporționat de această lovitură. Un nou model economic utilizat de FMI, care ia în calcul inflația mai ridicată resimțită de aceste categorii de populație, a evidențiat o diferență de 0,8 puncte procentuale față de indicatorul standard de măsurare a inflației. În consecință, datele sugerează că aproximativ 23 de milioane de persoane în plus au ajuns sub pragul sărăciei extreme în perioada 2021-2024, comparativ cu estimările anterioare.

Economistul FMI, Chiara Maggi, a precizat că crizele costului vieții reduc nivelul de trai, amplifică inegalitatea veniturilor și amenință stabilitatea economică. Analiza strategiilor guvernamentale din ultimele trei decenii arată că, deși creșterile masive de prețuri erau rare istoric la nivel global, acestea au devenit o sursă recurentă de tensiuni sociale și economice în ultimii cinci ani. Acest fenomen a fost intensificat în special după invazia rusă din Ucraina din 2022 și conflictul din Orientul Mijlociu izbucnit în anul curent, ducând așteptările inflaționiste la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă de timp.

Factorul climatic și inflația

Pe lângă factorii geopolitici, o altă cauză majoră a scumpirii alimentelor este fenomenul numit „climateflation”. Cercetările realizate de firma Zero Carbon Analytics au analizat perioada 2022-2026, concluzionând că evenimentele meteorologice extreme, legate de schimbările climatice, au determinat creșteri dramatice de prețuri. Până în prezent, în anul curent, analiștii au asociat aproape toate creșterile de prețuri urmărite — cu o singură excepție — cu temperaturi fără precedent, secetă sau precipitații abundente, indicând faptul că aceste evenimente au fost mai extreme decât oricând.

Impactul este vizibil asupra unei game largi de produse, de la alge marine, roșii și porumb, până la mușchi de vită. Analiștii subliniază că schimbările climatice transformă creșterile temporare de prețuri legate de vreme într-un factor inflaționist persistent. Această presiune asupra bugetelor gospodăriilor este considerată o creștere permanentă a costurilor de trai zilnice, alimentată de distrugerile cauzate de vremea extremă și de dependența continuă de combustibili fosili. Se anticipează ca aceste trenduri să continue în 2027 și pe termen mai lung, influențând constant ratele inflației alimentare.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Evoluția datoriilor globale și avertismentele economiștilor” (26 septembrie 2026).