Avertizări ONU privind riscurile economice și climatice globale

Administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Alexander De Croo, a avertizat că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o „furtună perfectă”. Aceasta este generată de trei factori principali: creșterea prețurilor la energie, costurile ridicate ale împrumuturilor și intensitatea fenomenului meteo El Niño. Potrivit surselor, aceste șocuri repetate lovesc economiile care nu au avut timp să se refacă după pandemia de Covid, reducând marjele bugetare ale guvernelor. Alexander De Croo a comparat această situație a lanțului de șocuri cu încercarea de a repara acoperișul unei case în timp ce aceasta arde, subliniind că statele nu au avut niciun răgaz pentru a-și reface rezervele sau pentru a soluționa crizele anterioare.

Pentru a proteja populațiile de scumpirile la hidrocarburi, cauzate în parte de conflictul din Orientul Mijlociu, multe state au implementat subvenții consistente. Totuși, acest sprijin financiar a generat costuri exorbitante, forțând unele guverne să își revizuiască politicile și să reducă ajutoarele, ceea ce crește riscul de tulburări sociale. Situația afectează aproximativ 100 de țări, punând liderii politici în fața dilemei între reducerea sprijinului pentru cei mai săraci cetățeni și compromiterea întregii agende de dezvoltare. PNUD avertizează că scumpirea petrolului și a alimentelor lasă familiile din întreaga lume fără nicio marjă de siguranță, riscând să împingă zeci, dacă nu sute de milioane de oameni înapoi în sărăcie.

Impactul fenomenului El Niño

În paralel cu criza economică, fenomenul El Niño din 2026 a atins niveluri fără precedent, cu câteva săptămâni înainte de vârful așteptat în decembrie. Datele Biroului de Meteorologie al Australiei confirmă că temperaturile medii săptămânale la suprafața mării în Pacificul central sunt cele mai ridicate înregistrate vreodată, depășind valorile din decembrie 2015. În septembrie 2026, temperaturile în anumite zone ale Pacificului tropical au depășit pentru prima dată pragul de 30°C, fiind înregistrate recorduri ale temperaturilor zilnice în Pacificul central-estic, alături de niveluri record ale anomaliilor termice și ale căldurii subsolului mării.

Totuși, acest fenomen aduce și efecte contrastante. Se estimează că Asia va avea o iarnă mai caldă decât obișnuit, cu temperaturi medii cu 1-2 grade Celsius peste normal în Japonia și Coreea de Sud între noiembrie și februarie. Abateri termice pozitive de până la 2°C sunt anticipate în cea mai mare parte a Chinei până în ianuarie, cu excepția coastei de est dens populate, iar prognozele includ și regiuni precum Taiwan, Vietnam, Thailanda și India. O cerere mai scăzută de gaze naturale lichefiate (GNL) în Asia ar putea disponibiliza cantități de combustibil pentru Europa, ajutând la completarea stocurilor în contextul tensiunilor geopolitice și al scăderii livrărilor din Orientul Mijlociu.

Destabilizarea sistemului climatic

Pe termen lung, sănătatea planetei este compromisă de schimbările climatice accelerate. Un raport publicat în revista BioScience indică faptul că șapte dintre cei 16 indicatori esențiali ai planetei au atins valori extreme record în 2026. Acești indicatori includ concentrațiile gazelor cu efect de seră, temperaturile globale, masa ghețarilor, starea oceanelor, incendiile de vegetație și dezechilibrul energetic al Pământului — diferența dintre energia absorbită de planetă și cea emisă înapoi în atmosferă.

Cercetătorii avertizează că sistemul climatic pătrunde într-un teritoriu necunoscut, unde fenomene precum inundațiile, secetele, furtunile și incendiile de vegetație nu mai sunt evenimente rare, ci devin caracteristici definitorii ale unei planete în schimbare. Luna iulie 2026 a fost înregistrată ca fiind cea mai călduroasă din istorie, semnalând o destabilizare rapidă a sistemelor care susțin viața pe Pământ. Raportul subliniază că schimbările se desfășoară mai rapid decât capacitatea umană de a răspunde, împingând sistemele stabile dincolo de limitele lor.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Impactul fenomenului El Niño asupra climei globale” (28 septembrie 2026).