Impactul fenomenului El Niño asupra climei globale

Fenomenul meteorologic El Niño, supranumit și „Godzilla”, a intrat într-o fază de intensificare majoră, doborând recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite. În prezent, temperaturile la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior de El Niño, iar fenomenul continuă să se amplifice. Conform datelor raportate de Antena 3, apele din zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial au fost încălzite cu peste 3 grade Celsius peste media istorică. Această acumulare masivă de căldură este eliberată în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând tiparele de precipitații și deplasarea sistemelor de furtuni la scară globală.

Riscuri și mobilizare internațională

Impactul uman al acestui episod este estimat a fi sever, experții prognozând că valul de căldură extremă asociat fenomenului ar putea contribui la aproximativ 451.000 de decese suplimentare între iunie 2026 și februarie 2027. Această perspectivă alarmantă a declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. În acest context, Organizația Meteorologică Mondiale (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat la începutul lunii septembrie că planeta se află în „ape neexplorate” (sau „ape necunoscute”) pe măsură ce încălzirea oceanelor continuă.

Prognoze și efecte regionale

Spre deosebire de anii precedenți, în care modelele climatice ofereau rezultate divergente, în prezent există un consens ridicat între cele peste douăzeci de modele globale privind persistența fenomenului până la sfârșitul anului 2026. Există o probabilitate de peste 80% ca acest episod să rămână foarte puternic și chiar să devină cel mai intens înregistrat vreodată. Se anticipează consecințe contrastante în funcție de regiune, incluzând ploi abundente în anumite zone, în timp ce alte regiuni se vor confrunta cu secetă severă și incendii de vegetație, pe fondul unei accentuări a încălzirii globale.

Mecanismul a fost detectat încă din luna martie, când senzorii sateliților au identificat un val uriaș de apă cald deplasându-se spre est de-a lungul Ecuatorului. Pe măsură ce s-a apropiat de coasta Americii de Sud, acest val a ridicat nivelul mării și temperatura apei, încărcând aerul de deasupra cu mai multă umezeală. Acest proces a generat furtuni puternice și unde atmosferice de mare amploare care s-au răspândit rapid în jurul planetei.

În ceea ce privește Europa, influența El Niño, combinată cu dinamica vortexului polar, ar putea modifica condițiile meteorologice iernișe. Climatologul Roxana Bojariu explică faptul că, deși prima parte a iernii ar putea fi mai blândă, perturbările vortexului stratosferic polar se pot propaga la suprafață. Atunci când vortexul stratosferic se cuplează cu cel troposferic și este perturbat, pot apărea blocaje atmosferice care favorizează episoade punctuale de frig intens și ninsori în anumite regiuni, inclusiv în România, prin intermediul circulației atmosferice din sectorul atlantic-european din atmosfera mai joasă.