Controverse privind obligativitatea avocatului pentru actele firmelor

Un proiect de lege înregistrat la Senat sub codul B563/2026 propune modificări ale Legii avocaturii și ale Codului civil. Conform propunerii, atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, acesta trebuie întocmit de un avocat, cu excepția cazurilor în care legea stabilește altfel. Măsura vizează, printre altele, actele de înființare a societăților, mutarea sediului, schimbarea denumirii sau modificarea capitalului social, precum și actele adiționale. Inițiitorii proiectului au solicitat procedura de urgență, însă aceasta nu figurează ca fiind aprobată în fișa proiectului.

Impactul financiar asupra firmelor

Organizația Romanian Business Leaders (RBL) solicită respingerea proiectului, estimând că prevederile ar genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual pentru companii, cu efecte majore asupra IMM-urilor. Această calculă se bazează pe datele Oficiului Național al Registrului Comerțului și pe onorariul minim de 710 lei pentru redactarea unui contract, recomandat de ghidul Uniunii Naționale a Barourilor din România. RBL avertizează că inițiativa ar afecta peste un milion de firme. Suma ar putea crește la aproximativ 800 de milioane de euro pe an dacă obligația s-ar extinde și asupra contractelor de muncă. Sergiu Neguț, președintele RBL, a calificat măsura drept o „taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat”.

Organizația IMM România a reacționat dur, susținând că introducerea unor noi obligații legale în favoarea avocaților ar putea afecta viabilitatea afacerilor mici, acuzând că se încearcă falimentarea afacerilor românești prin taxe care scad veniturile. Reprezentanții antreprenorilor consideră că transformarea unei formalități uzuale într-o obligație contra cost va crește costurile de funcționare și va încetini timpul necesar pentru încheierea contractelor cu furnizorii, clienții, prestatorii de servicii, partenerii comerciali sau angajații. RBL precizează că estimarea de 100 de milioane de euro este prudentă, deoarece nu include costurile pentru recuperarea creanțelor, înscrierea garanțiilor, arbitrajul, întârzierile în tranzacții sau pierderile pentru serviciile digitale.

Pozițiile politice și profesionale

Uniunea Națională a Barourilor din România a transmis că schimbările propuse vizează atât exercitarea profesiei, cât și siguranța clienților. În expunerea de motive, proiectul menționează clarificarea sferei activităților avocațiale, delimitarea consultanței juridice de simpla informare și adaptarea secretului profesional la mediul digital. De asemenea, se urmărește protejarea titlului și a aparenței profesionale online, clarificarea dovezii mandatului avocatului, instituirea unui mecanism judiciar rapid pentru activitățile neautorizate desfășurate online și consultarea efectivă a UNBR asupra proiectelor normative care afectează profesia.

Pe plan politic, deputatul USR Alexandru Dimitriu a declarat că partidul său a decis să nu susțină proiectul, deși inițial un membru al partidului era printre semnatari. Acesta a argumentat că propunerea ar crea o extindere excesivă a activităților rezervate avocaților și include ambiguități care pot genera restricții nejustificate pentru cetățeni și firme. În paralel, criticii proiectului subliniază faptul că acesta contrazice obiectivele Comisiei Europene de reducere a sarcinilor administrative pentru companii, care vizează o scădere de cel puțin 25% pentru toate firmele și de 35% pentru IMM-uri.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Modificări legislative privind sancționarea comerțului cu lucrări academice” (1 octombrie 2026).