Controverse privind proiectul de lege pentru activitățile avocaților

Propunerea legislativă B563/2026, înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026, vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și a Codului civil. Proiectul a fost inițiat de parlamentari din PSD, PNL, USR, AUR și PACE, printre semnatari fiind și senatorul PNL Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR. Deși inițial a fost susținut de mai multe formațiuni, ulterior USR a decis să nu mai susțină inițiativa, deputatul Alexandru Dimitriu, de profesie avocat, avertizând că proiectul creează o extindere excesivă a activităților rezervate avocaților și include ambiguități care pot genera restricții nejustificate pentru cetățeni și firme. Inițiatorii au solicitat examinarea propunerii în procedură de urgență, însă aceasta nu figurează ca fiind aprobată în fișa proiectului.

Modificări privind redactarea actelor

Una dintre cele mai contestate prevederi vizează obligativitatea redactării de către avocați a contractelor pentru care legea impune forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitatea sau dovedirea acestora, dacă legea nu stabilește altfel. Conform informațiilor de la Spotmedia, proiectul ar obliga firmele să apeleze la avocați și pentru actele de înființare a societăților sau pentru modificări legale, precum schimbarea sediului, a denumirii sau a capitalului social. Deputatul Alexandru Dimitriu a punctat pe Facebook că, dacă proiectul trece, ar ajunge să fie redactate de avocat chiar și angajările, actele adiționale pentru mărirea de salariu sau asigurările, fără ca cineva să fi calculat costurile pentru oameni și firme.

Reglementarea serviciilor digitale

Proiectul introduce mecanisme judiciare rapide pentru a stopa serviciile juridice online neautorizate și propune sancțiuni penale, cu închisori de până la trei ani, pentru persoanele care folosesc fără drept titulaturi specifice profesiei. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a proteja cetățenii în contextul utilizării inteligenței artificiale, precum ChatGPT, pentru obținerea de sfaturi juridice. Comisia Permanentă a UNBR a transmis pe 18 octombrie că modificările sunt necesare deoarece platformele online aduc informația la un click distanță, dar cetățeanul trebuie să știe cine analizează problema și cine răspunde pentru serviciul oferit. Avocații avertizează că AI nu cunoaște anumite „chichițe juridice” și nu oferă garanții privind confidențialitatea datelor. În expunerea de motive, proiectul menționează actualizarea sferei activităților avocațiale, delimitarea consultanței juridice de simpla informare, adaptarea secretului profesional la mediul digital și instituirea unei consultări efective a UNBR asupra proiectelor normative care afectează profesia.

Antreprenorii și organizațiile economice critică proiectul, considerându-l o formă de monopol. Radu-Sebastian Amariei, antreprenor, a descris inițiativa drept o metodă de a impune „taxe de protecție” și taxe suplimentare pe firme și tehnologie, acuzând parlamentarii-avocați că vor să transforme în infracțiune penală tot ce mișcă în zona de acte, firme și tehnologie. Pe de altă parte, Romanian Business Leaders (RBL) estimează că implementarea acestor prevederi ar genera costuri suplimentare pentru companii de peste 100 de milioane de euro anual, afectând în special IMM-urile. Sergiu Neguț, președintele RBL, a declarat că în timp ce Bruxelles-ul taie birocrația, în România apare un proiect care obligă firmele să plătească avocați pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani, solicitând retragerea prevederilor care afectează mediul de afaceri.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Modificări legislative privind sancționarea comerțului cu lucrări academice” (1 octombrie 2026).