Decizia BNR privind rata dobânzii de politică monetară

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, în ședința din 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Aceasta este valoarea la care se află indicatorul din august 2024. În paralel, au fost păstrate ratele dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, banca centrală a decis menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Dobânda-cheie reprezintă unul dintre instrumentele principale prin care BNR încearcă să controleze inflația. Deși decizia de menținere nu modifică automat dobânzile plătite de populație și companii, aceasta influențează în timp costul creditării și randamentele economisirii. BNR a precizat că aceste măsuri vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu pentru a contribui la o creștere economică sustenabilă.

Evoluția indicelui de prețuri

Decizia vine în contextul unei scăderi substanțiale a ratei anuale a inflației în primele două luni ale trimestrului III 2026. Indicatorul a coborât de la 10,42% în iunie, la 8,16% în iulie și 6,17% în august. Potrivit Ziarul Financiar, inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a scăzut în august 2026 la 6,3%, față de 9,2% în iunie. Inflația de bază, CORE2 ajustat, a înregistrat și ea o scădere, ajungând la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie.

Banca Națională explică această reducere prin epuizarea efectelor de bază generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor, măsuri care au influențat prețurile în perioada similară a anului anterior. Aceste efecte dezinflaționiste, asociate șocurilor de ofertă din iulie-august 2025, au afectat prioritar componentele exogene ale IPC, fiind resimțite puternic la nivelul prețurilor energiei. Alte influențe în sens descendent au venit din descreșterea pronunțată a prețurilor LFO, deși acestea au fost contrabalansate parțial de scumpirea combustibililor pe fondul creșterii cotației petrolului.

Riscuri și perspective economice

BNR avertizează că inflația ar putea crește din nou până la sfârșitul anului. Printre principalele riscuri sunt menționate scumpirea carburanților, a energiei și a altor materii prime, inclusiv cele agroalimentare. Factorii externi care contribuie la aceste presiuni includ conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din anul curent, alături de evoluția cursului de schimb al leului și deprecierile acestuia. În plus, banca centrală a atras atenția asupra incertitudinilor politice interne și a crizei politice care pun presiune pe economie.

În ceea ce privește stabilitatea macroeconomică, banca centrală subliniază importanța unui mix echilibrat de politici și a implementării reformelor structurale prin fonduri europene pentru a stimula potențialul de creștere pe termen lung. În perspectiva mai îndepărtată, sunt așteptate presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate, ca urmare a corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate în anul curent, măsură ce ar putea conduce la ajustarea deficitului de cont curent.

Totodată, s-a observat o creștere a cotațiilor interbancare începând cu a doua parte a lunii septembrie. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au înregistrat fluctuații semnificative în prima parte a lunii septembrie, urmate de o creștere considerabilă influențată de conflictul din Orientul Mijlociu și situația politică internă, evoluție care s-a corectat în mare parte în primele zile din octombrie. În aceeași perioadă, cursul de schimb leu/euro și-a accentuat ascensiunea.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția cursului valutar și noua nominalizare pentru funcția de premier” (6 octombrie 2026).