Evoluția pieței de arhitectură din România în ultimii 25 de ani

Piața de proiectare de arhitectură din România a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii 25 de ani, evoluând de la o valoare de sub 30 de milioane de euro la peste 300 de milioane de euro în 2026. Conform estimărilor Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România (OAR București), capitala generează aproximativ jumătate din volumul total al acestei piețe, consolidându-și rolul de centru economic al profesiei.

În prezent, în România activează între 3.500 și 4.000 de birouri de arhitectură, cu dimensiuni variate, de la studiouri mici până la businessuri consolidate. Structura veniturilor s-a modificat considerabil față de anul 2001, când cifrele de afaceri ale birourilor depășeau rareori pragul de 1 milion de euro. În prezent, liderii pieței ating venituri anuale cuprinse între 3 și 6 milioane de euro, în timp ce primele zece birouri cumulează venituri de 20-30 de milioane de euro.

Transformarea profesională și financiară

Evoluția economică s-a reflectat și în tarifele de proiectare, care au crescut de la 3-10 euro pe metru pătrat în 2001, ajungând în prezent la valori între 15 și 45 de euro pe metru pătrat. Această creștere este justificată printr-un nivel de detaliere mult mai ridicat al proiectelor. De asemenea, echipele de proiect au devenit multidisciplinare; dacă în 2001 acestea reuneau de la una până la trei specialități, astăzi integrează BIM manageri, auditori nZEB și consultanți specializați în trafic, însorire, peisagistică, acustică sau certificări LEED și BREEAM. Standardul nZEB a devenit obligatoriu, iar evidența profesională a fost complet digitalizată prin sistemul SIOAR.

La nivelul Filalei București, comunitatea profesională a crescut de la 1.290 de membri în 2001 (reprezintați de 810 arhitecți și 480 de arhitecte) la 4.788 de arhitecți activi în prezent, reprezentând aproximativ o treime din totalul arhitecților din țară și constituind cea mai mare comunitate profesională de profil din țară. Din perspectiva demografică, s-a observat o schimbare structurală majoră, filiala numărând în prezent 2.601 de arhitecte și 2.187 de arhitecți. În ceea ce privește activitatea administrativă, dovezile emise de filială s-au menținut constant de la introducerea lor în octombrie 2005, înregistrând 12.986 de dovezi în 2006, 12.651 în 2025 și 9.156 până la începutul lunii octombrie 2026.

Provocări tehnologice și educaționale

Potrivit Profit.ro, profesia este influențată în prezent de inteligența artificială, BIM-ul, decarbonizarea, industrializarea construcțiilor și schimbările climatice. Sergiu Petrea, președintele OAR București, a subliniat faptul că aceste elemente nu mai sunt teme teoretice pentru conferințele din 2030, ci influențează deja practica profesională, reglementările, administrația și mediul academic. Acesta a punctat că problema actuală nu este dacă profesia se va schimba, ci dacă arhitecții vor fi autorii acestei schimbări sau doar o vor constata.

Pe plan educațional, Marian Moiceanu, președintele Forumului Academic al UAUIM, a avertizat cu privire la riscul de a reduce arhitectura la un produs comercial accesibil, afirmând că „o să ajungem în scurt timp ca arhitectura să se vândă la tarabă”, fapt ce ar putea afecta calitatea educației. Acesta a subliniat importanța menținerii examenului de admitere la Facultatea de Arhitectură pentru a selecta candidații care posedă capacitatea de a „vedea în spațiu” și de a exprima acest spațiu prin desen expresiv. Moiceanu a precizat că arhitectura nu poate fi parcursă doar prin utilizarea telefoanelor sau deplasări superficiale, ci necesită efort, iar capacitățile de exprimare a spațiului prin desen au început să fie reproduse de inteligența artificială.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția prețurilor și a dotărilor pe piața imobiliară” (29 septembrie 2026).