Decizia CEDO privind plata restanțelor salariale ale magistraților

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat inadmisibile, ca „vădit neîntemeiate”, plângerile unor magistrați români care solicitau plata integrală a unor drepturi salariale restante. În cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, care a grupat cererile a cinci actuali și foști judecători din Deva, Coaș și Sibiu, un complet de șapte judecători a decis că statul a acționat legitim prin eșalonarea plăților. Instanța a analizat sumele solicitate, care variau între 30.000 și 570.000 de euro, și a concluzionat că România se află în situații excepționale, cu un deficit semnificativ și probleme economice, ceea ce justifică eșalonarea datoriilor către creditori.

Perspectivele autorităților și impactul bugetar

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că, deși hotărârile judecătorești definitive trebuie recunoscute și îndeplinite pentru a asigura stabilitatea circuitului juridic, statul poate eșalona plățile pentru a proteja echilibrul bugetar și prudența financiară. Oficialul a avertizat că datoriile acumulate vor îngreuna bugetul național. În paralel, fostul premier Ilie Bolojan a susținut că decizia confirmă poziția precedentului Executiv, afirmând că este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără a evalua impactul asupra celorlalți cetățeni. PNL a adăugat că decizia întărește separația puterilor, confirmând că alocarea resurselor publice aparține Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești.

Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că posibilitatea eșalonării nu anulează obligația de executare a hotărârilor, insistând asupra respectării calendarului de plată odată ce acesta este stabilit. CSM a precizat că Guvernul nu a contestat existența creanțelor, ci doar a invocat dificultățile bugetare. Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că decizia CEDO și litigiul actual dintre curtea supremă și Guvern sunt chestiuni juridice distincte, deoarece litigiul ÎCCJ vizează obligații de plată scadente, în timp ce CEDO a analizat compatibilitatea mecanismelor de eșalonare cu Convenția.

În motivarea hotărârii, CEDO a ridicat problema potențialei existenței unui conflict de interese atunci când judecătorii se pronunță asupra unor drepturi bănești de care ei înșiși ar putea beneficia. Această observație a fost calificată drept „istorică” de către Claudiu Sandu, membru CSM, care a considerat că decizia pune în evidență interesul patrimonial al magistraților români. În prezent, aproximativ 160.000 de bugetari au obținut hotărâri definitive pentru drepturi salariale, dintr-un total de peste 400.000 care au dat statul în judecată, datoriile totale fiind estimate la aproape 12 miliarde de lei.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „CCR analizează conflictul privind restanțele salariale ale magistraților” (7 octombrie 2026).