Evoluția creditelor acordate de instituțiile financiare nebancare

La finalul lunii august 2026, un număr de 160.176 de persoane fizice din România aveau credite active acordate de Instituții Financiare Nebancare (IFN), instituții emitente de monedă electronică (IEME) și instituții de plată (IP). Această cifră reprezintă o creștere de 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind cu 9% peste numărul de 147.702 de persoane înregistrat în august 2025 și cu 26% peste cele 126.733 de persoane din iunie 2025. Valoarea totală a acestor credite a ajuns la 11,42 miliarde de lei, față de 10,09 miliarde de lei în august 2025 și 8,6 miliarde de lei în iunie 2025, reprezentând o creștere de 13% față de august 2025 și de 33% față de iunie 2025.

Cauzele creșterii îndatorării

Potrivit Libertatea, această evoluție are loc în contextul în care, la 1 august 2025, au intrat în vigoare majorările de taxe anunțate anterior de fostul guvern Bolojan în luna iulie a anului precedent. Analizele sugerează că creșterea numărului de debitori este un semnal al presiunii financiare asupra gospodăriilor și al scăderii puterii de cumpărare, deoarece împrumuturile nu sunt contractate pentru investiții, ci pentru a acoperi nevoile zilnice de trai și cheltuielile neprevăzute. Accesul rapid și extrem de ușor la aceste credite devine o soluție pentru persoanele ale căror venituri nu mai acoperă costul vieții, transformând frecvent diferența dintre salariu și costul vieții într-o problemă de îndatorare permanentă. În acest sens, se consideră că plafonarea dobânzilor și controalele nu sunt suficiente dacă oamenii continuă să aibă nevoie de împrumuturi de la o lună la alta pentru a-și asigura traiul zilnic.

Riscurile și spirala datoriilor

Situația debitorilor cu restanțe s-a deteriorat, numărul acestora fiind de 15.287 la finalul lunii august 2026, ceea ce reprezintă aproape 10% din totalul celor cu credite la IFN-uri. În iunie 2025, procentul restanțierilor era de 7,2%, cu un număr total de 9.133 de persoane. Un risc major identificat este crearea unui cerc vicios, în care împrumutații contractează noi credite de la alte IFN-uri pentru a achita datoriile anterioare, existând cazuri cu peste 40 de solicitări făcute către IFN-uri. De asemenea, s-a observat o creștere de aproape 10% în ultimul an a numărului de persoane care au contractat credite de cel puțin 20.000 de lei de la aceste instituții.

IFN-urile, care includ companii de leasing pentru achiziționarea de mașini, case de ajutor reciproc sau amaneturi, acceptă categorii de venituri pe care băncile comerciale le refuză, inclusiv clienți care au probleme în biroul de credit. Totuși, în cursul anului 2026, aceste instituții nu au acceptat negocieri pentru amânarea sau eșalonarea datoriilor, percepând dobânzi uriașe în caz de neplată. Un caz raportat de Observator News ilustrează riscul acestor credite, unde un împrumut inițial de 7.500 de lei a generat o datorie finală de 68.000 de lei, ducând la poprirea contului debitorului care susține că nu a mai primit înștiințări după ce a plecat în Anglia.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția creditelor neperformante și a insolventelor în România” (8 octombrie 2026).