Evoluția lichidității interbancare și a dobânzilor ROBOR

Sistemul bancar românesc a înregistrat în luna septembrie o scădere semnificativă a excedentului de lichiditate, acesta atingând un nivel mediu zilnic de aproximativ 20,8 miliarde de lei, sumă echivalentă cu circa 4 miliarde de euro. Această valoare reprezintă o reducere de aproape 10 miliarde de lei față de luna august, când surplusul era de 30,7 miliarde de lei, marcând o scădere de aproape o treime. În perspectivă, nivelul actual este mai mic de jumătate față de vârful de 45 de miliarde de lei atins în februarie 2026. Deși sistemul s-a menținut în zona unui surplus confortabil, scăderea din septembrie a urmat creșteri modeste în iulie și august, dar a venit după o scădere anterioară de 9 miliarde de lei înregistrată în luna iunie.

Cauzele scăderii lichidității

Conform datelor BNR, contracția lichidității a fost provocată în principal de intervențiile băncii centrale pe piața valutară pentru a tempera deprecierea monedei naționale. În acest proces, BNR a cumpărat lei din piață și a vândut euro, ceea ce a dus la sterilizarea surplusului de lichiditate. Economist-șef al BCR, Ciprian Dascălu, a explicat că dobânzile din piață au urcat în septembrie tocmai deoarece surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin aceste intervenții, chiar dacă condițiile monetare au rămas în mare măsură neschimbate după deprecierea leului. În paralel, pe piața secundară a titlurilor de stat în lei s-au observat ieșiri de capitaluri prin vânzarea de obligațiuni. Băncile au plasat întreaga sumă excedentară la facilitatea de depozit a BNR, prin care banca centrală sterilizează lichiditatea în exces în fiecare zi.

Presiunea asupra leului a fost alimentată de un context intern volatil, marcat prin tensiuni politice prelungite și dificultăți în formarea unui nou Guvern, ceea ce a dus la frânarea economiei. Situația a fost agravată de o inflație persistentă, deficite bugetare încă mari (deși în scădere) și un climat extern turbulent, marcat de incertitudini. Cursul valutar a depășit pragurile de 5,2-5,3 lei/euro, atingând un maxim istoric de 5,3527 lei/euro pe 6 octombrie 2026, înainte de a închide o săptămână recentă la 5,3414 lei/euro.

Impactul asupra dobânzilor

Reducerea lichidității a influențat direct costul banilor pe piața interbancară. Indicele ROBOR la trei luni — utilizat pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele companiilor în lei și la creditele populației contractate înainte de mai 2019 — a crescut în septembrie de la 5,84% la 5,87%. În luna octombrie, ROBOR a accelerat, depășind pragul de 6% și urcând la valori văzute la începutul anului, ajungând la o medie de 6,1%.

Rata medie a tranzacțiilor interbancare a urcat, de asemenea, de la 5,58% în august la 5,67% în septembrie și ulterior la 5,97% în octombrie. Potrivit Ziarul Financiar, aceste evoluții reflectă presiunea exercitată de criza politică asupra piețelor financiare. În ceea privește stabilitatea macroeconomică, agenția Standard & Poor’s a reconfirmat recent ratingul României în categoria de investiții (investment grade), fapt care a contribuit la o ușoară temperare a tensiunilor de pe piețele valutară și monetară spre finalul perioadei analizate. În plan politic, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de premier, reprezentând a patra nominalizare după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură în luna mai.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția cursului de schimb și presiunile asupra leului” (9 octombrie 2026).