Evoluția datoriei publice a României și impactul fiscal

Datoria publică a României a ajuns în august 2026 la valoarea de 1.230 miliarde de lei (echivalentul a 237 miliarde de euro), reprezentând 61,1% din Produsul Intern Brut. Această cifră marchează o creștere semnificativă față de august 2025, când datoria se situa la 1.084 miliarde de lei și reprezenta 59,7% din PIB, însemnând o creștere de 146 miliarde de lei în intervalul de 12 luni, sumă comparabilă cu impactul inflației asupra PIB-ului. Conform datelor Ministerului Finanțelor, traiectoria ascendentă a fost constantă și accelerată: datoria a fost de 59,8% din PIB în iulie (conform datelor rectificate), 54,8% din PIB la finalul anului 2024 (963,94 mld. lei), 48,9% la sfârșitul anului 2023 (784,23 mld. lei) și de 35% din PIB în anul 2019.

Restricții și costuri bugetare

Depășirea pragului de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht drept condiție pentru aderarea la zona euro, are implicații directe asupra politicii fiscal-bugetare. Potrivit Ziarul Financiar, Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 impune în această situație blocarea majorării anvelopei salariale în sistemul public. Aceasta a fost evaluată la 8,7% din PIB în anul curent, conform planului fiscal-structural convenit în octombrie 2024 cu Comisia Europeană și Ecofin. Este important de precizat că nu este vorba despre blocarea majorărilor salariale per se, ci despre stabilirea salariilor și a ajutoarelor sociale în cadrul unui plafon maxim de cheltuieli de personal convenit anterior.

În paralel, presiunea financiară este evidentă în structura cheltuielilor, deoarece în primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au depășit investițiile statului (cheltuielile de capital). Creșterea datoriei a fost cauzată în mare parte de deficitul bugetar ridicat din ultimii ani, acesta atingând în 2024 cel mai ridicat nivel din UE, de 9,3% din PIB, din cauza extinderii ciclului electoral. Guvernul a fost nevoit să se împrumute nu doar pentru a finanța acest deficit, ci și pentru a plata împrumuturile vechi care au ajuns la scadență.

Analize economice și soluții

Ciprian Dascălu, economist-șef la BCR, a precizat că România se confruntă cu o combinație dificilă între un deficit bugetar ridicat și o datorie publică în creștere, descriind situația ca fiind între „ciocan și nicovală”. Potrivit HotNews, din ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul curent, aproximativ 3,2 puncte procentuale reprezintă costurile cu dobânzile. Specialistul avertizează că deficitul bugetar mare alimentează direct datoria publică, care este deja considerată mare după standardele regiunii, creând astfel presiuni suplimentare asupra costurilor de finanțare.

Pentru stabilizarea traiectoriei datoriei, BCR recomandă atingerea unui surplus primar bugetar, adică situația în care veniturile statului să depășească cheltuielile, excluzând dobânzile. O reducere a deficitului sub pragul de 3% din PIB ar necesita, în plus, reducerea costurilor de finanțare prin ancorarea dobânzilor la așteptări inflaționiste mai reduse. Ciprian Dascălu a subliniat că acest proces de ancorare ar fi cel mai facil realizabil prin aderarea României la zona euro. În ceea ce privește poziționarea externă, România s-a situat în 2025 pe locul 14 în topul celor mai îndatorate țări membre ale UE din cele 27, după ce anul precedent se aflase la mijlocul clasamentului cu o datorie de 59,4% din PIB.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Presiuni asupra bugetului statului în ultimul trimestru al anului” (14 octombrie 2026).