Evoluția indicatorilor economici din România și Uniunea Europeană

Prețurile produselor industriale din Uniunea Europeană au înregistrat o creștere de 1,9% în luna august, comparativ cu luna precedentă, în care s-a înregistrat un avans de 1,4% în UE și de 1,6% în zona euro. România s-a numărat printre statele membre cu cele mai mari avansuri ale acestui indicator, raportând o creștere de 2,6% în perioada respectivă, valoare egală cu cea din Finlanda. În topul creșterilor lunare se află Bulgaria și Estonia, ambele cu 3,3%, urmate de Italia cu 3,1%, Danemarca cu 3% și Spania cu 2,9%. La nivel general, în zona euro, prețurile au urcat cu 1,9%, în timp ce în UE s-a înregistrat o creștere similară.

Analizând datele anuale, România a raportat în august un avans de 12,5% al prețurilor producției industriale, față de o creștere de 8,5% în luna iulie. La nivelul întregii Uniuni Europene, creșterea anuală a fost de 8%, iar în zona euro de 8,2%. Cele mai mari creșteri anuale au fost observate în Irlanda (17,1%), Bulgaria (16,8%) și Lituania (14,6%), în timp ce singura scădere a fost înregistrată în Luxemburg, cu o valoare de minus 7,9%.

Factori de influență

Potrivit datelor Eurostat, evoluția prețurilor în UE a fost influențată în special de creșterea costurilor energiei, care au urcat cu 5,5%. Alte contribuții la această dinamică au fost creșteri modeste ale prețurilor bunurilor de capital (0,2%), bunurilor intermediare (0,4%), bunurilor de folosință imediată (0,2%) și ale celor de folosință îndelungată (0,3%). În paralel, piața imobiliară a prezentat o tendință ascendentă, prețurile locuințelor din România crescând cu 12,1% în al doilea trimestru al anului 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent. La nivelul UE, prețurile locuințelor au crescut cu 4,7%, depășind inflația de 3,2%, cu creșteri variind de la 0,6% în Germania până la 16,5% în Portugalia. În timp ce Portugalia, Bulgaria și Spania au avut creșteri de două cifre, prețurile au scăzut în Finlanda, Luxemburg și Franța.

Situația industriei prelucrătoare

În ceea ce privește activitatea manufacturieră, indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare din România s-a menținut în zona de expansiune pentru a treia lună consecutivă în septembrie. Valoarea indicele a fost de 50,9, o ușoară scădere față de 51,1 în august. Această evoluție a fost determinată de un ritm mai lent al creșterii producției și de o reducere mai accentuată a stocurilor de achiziții. Producția manufacturieră a crescut totuși pentru a treia lună consecutiv, reflectând investițiile de capital și câștigurile de productivitate.

Un aspect pozitiv a fost menținerea comenzilor noi peste pragul neutru, susținută în special de cererea internă, care a atins un nivel aproape record, fiind cea mai solidă creștere din ultimii peste doi ani. Totuși, vânzările la export au revenit în zona de contracție în septembrie, după ce în august depășiseră nivelul neutru. Valoarea medie a indicatorului PMI pe parcursul trimestrului al treilea din 2026 a fost de 50,7, semnalând o expansiune modestă. Acesta este primul trimestru de expansiune după trimestrul al doilea din 2024 și doar a doua situație similară din istoria indicatorului. În context general, industria a contribuit negativ cu 0,7 puncte procentuale la contracția anuală a PIB-ului de 0,4% din T2/2026 și cu 0,5 puncte procentuale la scăderea anuală a PIB-ului de 0,7% din prima jumătate a anului.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Evoluția prețurilor la pachetele turistice în Uniunea Europeană” (27 septembrie 2026).