Evoluția prețurilor energiei electrice pe piața națională

Piața energiei electrice din România traversează o perioadă de volatilitate accentuată, marcată de creșteri semnificative ale prețurilor pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În primele zile ale lunii noiembrie, cotațiile medii au oscilat între 388 și 411 euro/MWh. Pe 9 noiembrie, prețul mediu ponderat a ajuns la 2.073 de lei/MWh (aproximativ 388 euro/MWh), valoare care reprezintă una dintre cele mai mari înregistrate în acest an. Situația a fost agravată pe 10 noiembrie, când prețul mediu a crescut la 411,41 euro/MWh, reprezentând o majorare de 6% față de intervalul anterior. În anumite intervale orare, în special între orele 14:00 și 16:00, prețurile au depășit pragul de 3.000 de lei/MWh. Această evoluție a plasat România printre statele cu cea mai scumpă energie din Europa, fiind depășită de Lituania (423 euro/MWh) și Polonia (460 euro/MWh).

Cauze si impactul asupra consumului

Instabilitatea prețurilor a fost amplificată de oprirea și ulterioară reconectare a Reactorului 1 al Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Deși unitatea a fost reconectată, aducând 700 MW de energie în bandă, influxul nuclear nu a fost suficient pentru a stopa tendința de creștere a tarifelor. Marți dimineață, consumul național a depășit 7.500 MW, în timp ce producția internă s-a situat la aproximativ 5.400 MW. Mai exact, la ora 06:48, importurile instantanee au ajuns la 3.100 MW, reprezentând 45% din consumul total de la acea oră (6.780 MW). Producția internă de 3.680 MW a fost susținută de centralele pe gaz (1.650 MW), hidrocentrale (1.150 MW) și cărbune (600 MW). În același timp, energia regenerabilă a contribuit minim din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile: producția eoliană a fost de doar 200 MW, iar parcurile solare consumau 12 MW în loc să producă.

Deficitul de producție a forțat România să importe energie din statele vecine interconectate, precum Bulgaria și Ungaria, singurele piețe cu conexiuni fizice directe integrate în mecanismul european de cuplare PZU. Factorii structurali, precum intrarea în sezonul rece, creșterea consumului la început de săptămână și revenirea cererii după acalmia din weekend (când activitatea industrială redusă a temperat consumul), au contribuit la majorarea prețurilor cu aproximativ 55% față de nivelul de vineri, când cotarea se afla în jurul valorii de 250 euro/MWh.

Contextul regional si perspective

Presiunea asupra prețurilor face parte dintr-un val generalizat în Europa de Est, unde condițiile meteorologice nefavorabile au condus la o explozie a tarifelor. În regiunea noastră, Bulgaria (403,71 euro/MWh), Ungaria (400,29 euro/MWh), Slovacia (410,02 euro/MWh) și Austria (378,15 euro/MWh) au înregistrat prețuri ridicate, însă România a rămas peste majoritatea acestora. În timp ce în Scandinavia prețurile au rămas extrem de scăzute, ajungând până la nivelul de 6 euro, în state precum Franța și Germania valorile s-au situat sub pragul de 350 euro/MWh. Tendința de scumpire s-a propagat și spre vestul continentului, unde marile burse europene au consemnat valori medii zilnice de peste 300 de euro/MWh.

Impactul financiar al acestor fluctuații va fi resimțit direct de către consumatori. Furnizorii de energie estimează că costurile suplimentare de achiziție din piața angro se vor reflecta în facturile finale, care ar putea crește cu cel puțin 20% în perioada următoare. Situația subliniază vulnerabilitatea sistemului electroenergetic național în perioadele de deficit de producție internă și dependența critică de condițiile meteorologice pentru energia regenerabilă.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția prețurilor energiei electrice pe piața europeană” (29 octombrie 2026).