Economie·3 min de citit

Evoluția resurselor de energie electrică în primele nouă luni

Producția de energie electrică în România a înregistrat o creștere ușoară în primele nouă luni ale anului 2026, în timp ce consumul final și importurile au scăzut. Datele Institutului Național de Statistică evidențiază o creștere semnificativă a energiei solare.

Ascultă articolul · voce M5
0:00 / –:–
↓
Evoluția resurselor de energie electrică în primele nouă luni
Imagine: Ziarul Financiar
Ascultă articolul · voce M5 · 5:09
0:00 / 5:09
↓

Puncte cheie

  • Producția de energie solară a crescut cu 52%, atingând 6.030,5 milioane kWh.
  • Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 11,2% față de 2025.
  • Exporturile de energie electrică au crescut cu 12,3%, totalizând 11.816,8 milioane kWh.

Cronologia evenimentelor

  • 28 iulie 2026 — Oprirea controlată a Unității 1 de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării.
  • august 2026 — Deconectarea Unității 2 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
  • 14 noiembrie 2026 — Reconectarea ambelor reactoare de la Cernavodă la Sistemul Energetic Național.

În primele nouă luni ale anului 2026, producția de energie electrică în România a crescut cu 1,8%, ajungând la un nivel care a susținut creșterea exporturilor cu 12,3%, acestea totalizând 11.816,8 milioane kWh. În paralel, consumul final de energie electrică a scăzut cu 4,1% față de aceeași perioadă din 2025, totalizând 35.718,5 milioane kWh. Această reducere a fost observată în toate segmentele de consum: în economie scăderea a fost de 1,8%, în timp ce iluminatul public a diminuat cu 6,7%. Cea mai accentuată scădere a fost însă în rândul populației, unde consumul a scăzut cu 11,2%.

Structura producției pe surse

Termocentralele au rămas cea mai importantă sursă de generare, producând 11.768,9 milioane kWh, ceea ce reprezintă o scădere de 3,2% (echivalentul a 394,8 milioane kWh) față de anul precedent. Hidrocentralele au înregistrat o creștere de 11,3%, generând 9.864,4 milioane kWh, o majorare de 998,8 milioane kWh. În contrast, producția din centralele nuclearo-electrice a scăzut cu 30,9%, totalizând 5.558 milioane kWh, o reducere de 2.484,2 milioane kWh.

Această scădere a energiei nucleare a fost cauzată de opririle controlate ale reactoarelor de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost scoasă din funcțiune pe 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării, iar Unitatea 2 a fost deconectată ulterior, la jumătatea lunii august. Potrivit Ziarul Financiar, ambele reactoare au revenit în funcțiune simultan pe 14 noiembrie, după o perioadă de peste trei luni și jumătate în care nu au mai funcționat împreună.

Energia regenerabilă a prezentat o evoluție pozitivă. Producția din centralele eoliene a crescut cu 11%, atingând 4.652,8 milioane kWh, o creștere de 466,7 milioane kWh față de 2025. Cea mai mare creștere a fost înregistrată la energia solară, produsă în instalații fotovoltaice, care a crescut cu 52%, ajungând la 6.030,5 milioane kWh, reprezentând o majorare de 2.069,6 milioane kWh.

Resurse primare și echilibru energetic

Resursele de energie primară au totalizat 23,362 milioane de tone echivalent petrol (tep), reprezentând o scădere de 8,2% față de perioada similară din 2025, o diminuare de 2,073 milioane tep. Producția internă de resurse primare a însumat 11,593 milioane tep, în scădere cu 5,8% (715.700 tep), în timp ce importurile de resurse primare au fost de 11,769 milioane tep, diminuând cu 10,3% (1,357 milioane tep). Resursele totale de energie electrică au fost de 51.501,4 milioane kWh, o creștere ușoară de 0,3% (172,2 milioane kWh) față de anul precedent. De asemenea, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost de 3.966,1 milioane kWh, fiind cu 11% peste nivelul anterior.

În ceea ce privește echilibrul energetic imediat, datele de pe 14 noiembrie indică faptul că producția internă nu acoperă întotdeauna necesarul național. La ora 16:28 în acea zi, România înregistra un consum de 6.733 MW, în timp ce producția națională se situa la 5.376 MW. Astfel, țara importa 1.356 MW de energie, echivalentul a aproximativ 20% din consumul național. În acel moment, cele două reactoare de la Cernavodă furnizau împreună 997 MW, reprezentând aproximativ 18,5% din producția internă totală.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția economică a României în trimestrul al treilea”.

Analiza subiectului în presă

Cum relatează fiecare sursă

Ziarul FinanciarSe concentrează pe datele statistice de producție și pe impactul tehnic al opririlor de la Cernavodă.
EconomediaPune accent pe resursele de energie primară și pe scăderea consumului domestic.
News.roSubliniază datele macroeconomice privind resursele primare și importurile.
Consens între surse87%
Prima relatare: (Ziarul Financiar) · Cea mai recentă: (Economedia) · 5 relatări până la 10:22, 16 noiembrie 2026

Fapte confirmate

  • Producția de energie electrică din centralele nuclearo-electrice a scăzut cu 30,9%.
  • Consumul final de energie electrică a scăzut cu aproximativ 4,1% față de 2025.
  • Resursele de energie primară au scăzut cu 8,2% în primele nouă luni ale anului 2026.

Surse

Ziarul Financiar, Economedia, News.ro, Ziarul Financiar, Stiri pe Surse

Am mai scris despre asta

CONTINUĂ SĂ CITEȘTI

Selecție din MondoNews