Situația Sistemului Energetic Național în luna octombrie

În seara zilei de 3 octombrie 2026, Sistemul Energetic Național a atins un prag critic în care producția internă de energie electrică a fost depășită de volumul importurilor. Conform datelor furnizate de Transelectrica, în jurul orei 19:13, moment în care s-a surprins o anomalie unică, producția națională livrată în rețele a fost de doar 2.900 MW, în timp ce consumul total s-a situat la aproximativ 6.297 MW. Diferența a fost acoperită prin importuri care au ajuns la 3.397 MW, reprezentând peste jumătate din energia consumată în țară în acel moment, mai exact aproape 54% din consumul total.

Cauzele deficitului de producție

Această situație a fost provocată de o combinație de factori structurali și conjuncturali care au coincis într-o singură zi. Ambele reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă au fost oprite timp de câteva săptămâni din cauza debitului extrem de redus al Dunării, ceea ce a eliminat din sistem o capacitate de aproximativ 1.200–1.300 MW de energie nucleară stabilă. În paralel, seceta prelungită a limitat drastic producția hidroelectrică, aceasta rămânând sub pragul de 1.000 MW, Hidroelectrica funcționând practic la avarie.

Contribuția energiei eoliane a fost minimă, fiind de doar câteva zeci de MW din cauza lipsei vântului, iar energia fotovoltaică nu mai producea curent în intervalul de vârf de consum din seară. Situația a fost agravată de capacitățile reduse de stocare, care nu au putut absorbi energia fotovoltaică produsă în timpul zilei, când soarele a fost puternic, pentru a fi utilizată ulterior.

Pentru a compensa deficitul, au fost utilizate centralele pe gaze, care au funcționat la o putere de circa 1.250 MW, și cele pe cărbune, cu o producție de sub 600 MW. Totuși, aceste unități, care „abia mai gâfâie”, nu au putut acoperi necesarul, deoarece mai multe grupuri pe gaze erau oprite, iar rezervele de combustibil pentru cărbune erau limitate. Potrivit Economedia, acest scenariu indică o vulnerabilitate totală a echilibrului energetic, care a devenit dependent de liniile de interconexiune externe și de disponibilitatea furnizorilor din statele vecine de a livra curent.

Riscuri și perspective

Importurile de energie s-au apropiat periculos de limita capacității maxime a liniilor de interconexiune, stabilită la circa 4.000 MW. Această apropiere de plafonul tehnic ridică îngrijorări serioase privind stabilitatea sistemului în perioada iernii, având în vedere că România se află în prezent „la mila vremii și a importurilor”. În prezent, vârfurile de consum nocturn ajung la 7.000 MW, însă estimările Ministerului Energiei sugerează că acestea ar putea crește până la 8.000 MW într-o lună, ridicând întrebări despre sursele de energie suplimentară, deoarece rețeaua și-a atins deja limitele la import.

În contextul actual, capacitățile de stocare insuficiente accentuează dependența de importuri în orele de vârf. Deși România are declarate capacități de producție de 17.874 MW, disponibilitatea reală a acestora a fost drastic redusă în perioada analizată, transformând sistemul energetic într-unul fragil în fața condițiilor meteorologice adverse. Această criză a fost marcată și de costuri ridicate, prețul PZU depășind valoarea de 1.9 în orele în care s-a importat energia.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Analiză privind vulnerabilitatea energetică a gospodăriilor din România” (2 octombrie 2026).