Impactul global al fenomenului climatic Super El Niño

Președintele Boliviei, Rodrigo Paz, a instituit starea de urgență la nivel național prin Decretul Suprem nr. 5759, anunțând măsura sâmbătă, 31 octombrie. Această decizie strategică vizează mobilizarea de resurse financiare suplimentare și trimiterea rapidă a echipelor de intervenție și salvare în zonele lovite de secetă și inundații. În mesajul său adresat națiunii, Rodrigo Paz a declarat că au fost depuse eforturi uriașe pentru a proteja mediul și pentru a reduce la minimum impactul acestui episod climatic, care este prevăzut să persiste în perioada 2026-2027.

Potrivit rapoartelor Ministerului Apărării Civile, seceta severă afectează în prezent peste 78.000 de familii din șase dintre cele nouă departamente ale țării. Impactul asupra sectorului zoologic este semnificativ, raportându-se pierderea a peste 75.000 de animale. Președintele a subliniat că fenomenul va provoca efecte foarte severe, insistând asupra necesității unei cooperări strânse între toate instituțiile pentru a gestiona criza.

Efecte regionale și globale

Fenomenul Super El Niño produce perturbări majore în diverse părți ale lumii, fiind avertizat de Organizația Națiunilor Unite că ar putea atinge o intensitate fără precedent, depășind limitele scalelor de măsurare folosite în ultimele patru decenii. În Peru, creșterea temperaturilor a dus la extinderea incendiilor de pădure, cauzând cel puțin 12 morți, în timp ce în Chile, capitala Santiago a înregistrat cea mai ploioasă lună octombrie din istoricul măsurătorilor. De asemenea, s-a observat o creștere a cazurilor de febră dengue, o boală tropicală care a ucis 81 de persoane în cursul anului curent.

În Europa, industria piscicolă din Norvegia se adaptează la noile condiții economice impuse de schimbările climatice. Companiile Mowi și Lerøy au început să utilizeze proteine de pui, procesând subproduse și deșeururi din industria avicolă sub formă de făină și ulei, în hrana somonilor. Această schimbare este necesară deoarece încălzirea apelor din Oceanul Pacific a decimat bancurile de anșoa și sardine din America de Sud, surse tradiționale de făină și ulei de pește, provocând o explozie a prețurilor. Această adaptare survine într-un context critic, în care profiturile producătorilor de somon de Atlantic au scăzut cu 46,1% în 2025 față de anul anterior, conform Direcției Norvegiene pentru Pescuit.

Riscuri economice și inflaționiste

Din punct de vedere macroeconomic, Rezerva Federală din San Francisco avertizează că El Niño reprezintă un risc semnificativ pentru stabilitatea prețurilor în Statele Unite. Cercetătorii estimează că fenomenul ar putea provoca o creștere a inflației cu până la un punct procentual în 2027, afectând producția agricolă și lanțurile de aprovizionare globale, însă ar putea stimula, în paralel, ocuparea forței de muncă.

Analizele indică faptul că episodul actual, considerat de Organizația Meteorologică Mondială ca fiind unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, a contribuit deja la majorarea nivelului general al prețurilor cu aproximativ 0,3 puncte procentuale între aprilie și iulie 2026. Această presiune inflaționistă se suprapune peste alți factori economici complexi, precum perturbările lanțurilor de aprovizionare din timpul pandemiei, majorarea tarifelor vamale din 2025 și scumpirea petrolului cauzată de războiul din Iran, într-un moment în care Rezerva Federală încearcă să controleze o inflație care depășește ținta de 2% de peste cinci ani și jumătate.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Evoluția fenomenului Super El Niño și impactul asupra iernii” (29 septembrie 2026).