Impactul global al fenomenului Super El Niño

Fenomenul climatic Super El Niño, caracterizat prin încălzirea anormală a apelor de suprafață din zona centrală, estică și tropicală a Oceanului Pacific, produce efecte severe la scară globală. Acest fenomen apare atunci când temperaturile medii ale suprafeței mării în zona centrală și tropicală depășesc media pe termen lung cu 2 grade Celsius sau mai mult, influențând circulația atmosferică, regimul precipitațiilor și temperaturile globale. Conform datelor furnizate de Climate Impact Lab și prezentate de The Independent prin instrumentul El Niño Heat Mortality Tracker, acest episod ar putea fi asociat cu aproximativ 857.000 de decese cauzate de temperaturile extreme în intervalul iunie 2026 și martie 2027. Aceste cifre reprezintă mortalitatea suplimentară față de un an obișnuit, nu un număr de victime identificate individual.

Analizele indică faptul că aproximativ 485.000 de persoane (sau 484.500, conform altor surse) au murit deja din cauza căldurii între lunile iunie și septembrie 2026. Pentru perioada următoare, până în martie 2027, cercetătorii estimează încă aproximativ 373.000 de decese (sau 372.900). În septembrie 2026, prognoza era considerabil mai optimistă, prevăzând 451.000 de decese până în februarie, însă valorile ridicate de temperatură înregistrate în august și septembrie au dus la actualizarea bilanțului. Michael Greenstone, cofondator al Climate Impact Lab, a explicat că aceste cercetări permit identificarea zonelor cu riscuri majore, oferind decidenților șansa de a acționa înainte de a se pierde vieți.

Regiunile cele mai afectate

India este estimată a avea cel mai mare bilanț total, cu aproximativ 160.000 de decese pe întreg intervalul de zece luni. China urmează cu 85.400 de victime, în timp ce Nigeria ar înregistra 69.700 de decese. În total, aceste trei țări ar însuma peste o treime din mortalitatea globală asociată fenomenului. Pentru China, aproape toate decesele estimate s-au produs deja în timpul verii. Sudanul se numără, de asemenea, printre cele mai afectate națiuni, cu o estimare de 53.200 de decese.

În următoarele șase luni, Nigeria este considerată cea mai expusă națiune, cu peste 56.000 de decese estimate. India și Indonezia urmează în acest clasament, cu aproximativ 55.000 și 29.000 de victime prezise, respectiv. Experții avertizează că cele mai mari pierderi de vieți omenești vor fi înregistrate în țările unde temperaturile extreme pun o presiune foarte mare asupra populației și a sistemelor de sănătate.

Consecințe economice și meteorologice

Impactul fenomenului se manifestă deja prin crize severe în America de Sud. În Bolivia, președintele Rodrigo Paz a decretat stare de urgență națională pentru a combate seceta care afectează peste 78.000 de familii în șase dintre cele nouă departamente ale țării. Rapoartele Ministerului Apărării Civile indică pierderea a peste 75.000 de capete de vite, ceea ce amenință grav stabilitatea regiunilor afectate. Președintele a subliniat necesitatea cooperării tuturor instituțiilor pentru a face față loviturilor aduse de secetă și inundații.

În Europa, influența Super El Niño complică prognozele meteorologice pentru iarna 2026-2027. Analizele Severe Weather Europe sugerează o posibilă perturbare a vortexului polar, cu o inversare a vânturilor stratosferice în jurul datei de 4 noiembrie 2026. Această fragmentare a vortexului în două nuclee ar putea conduce la cea mai timpurie încălzire stratosferică bruscă din istoria observațiilor. Această situație ar putea genera tendințe de răcire în anumite regiuni ale continentului european și în estul Statelor Unite. Fenomenul, care s-a dezvoltat încă din primăvară, ar putea atinge vârful în decembrie 2026, devenind cel mai puternic episod El Niño din ultimii peste 70 de ani.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Impactul fenomenului El Niño asupra climei globale” (28 septembrie 2026).