Impactul schimbărilor climatice asupra mortalității în orașele europene

Schimbările climatice afectează puternic și rapid centrele urbane din Europa, expunând populația la temperaturi neobișnuite. Conform raportului „Europe Cities Report 2026”, elaborat de o echipă de cercetători de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), mortalitatea asociată căldurii a crescut în 98,7% dintre orașele analizate în perioada 2015-2024, comparativ cu intervalul 1991-2000. În medie, s-a înregistrat o creștere de 82 de decese la un milion de locuitori, date care reflectă impactul sever al temperaturilor ridicate asupra sănătății publice în mediul urban.

Disparități regionale și cauze

Impactul temperaturilor ridicate nu a fost uniform pe întreg continentul, existând diferențe semnificative între regiuni. În Europa de Vest, creșterea medie a fost de 64 de decese la un milion de locuitori. În contrast, Europa de Sud a fost mult mai grav afectată, unde numărul deceselor a crescut cu 132 la un milion de locuitori, reprezentând o creștere de 161% față de perioada de referință. Cele mai mari rate de deces au fost înregistrate în sudul și estul Europei, persoanele vârstnice și femeile fiind cele mai afectate categorii de populație.

Pe lângă canicule, raportul menționează și alte riscuri climatice. Între anii 2003 și 2023, numărul zilelor în care locuitorii au fost expuși fumului toxic provenit din incendiile de vegetație a crescut în aproape 10% dintre orașele europene. Aceste date subliniază faptul că riscurile pentru sănătate în orașele europene nu sunt limitate doar la temperaturile extreme, ci includ și poluarea aerului cauzată de fenomenele climatice.

Date specifice și context național

Potrivit datelor publicate de Libertatea, situația din România este alarmantă. În vara anului 2025, conform raportului Starea Climei 2026, căldura a fost asociată cu 2.879 de decese, ceea ce reprezintă 151 de decese la un milion de locuitori. În acest interval, aproximativ unul din fiecare 26 de decese (sau unul din 80 raportat la întregul an) poate fi atribuit temperaturilor care au depășit pragul de confort. Pentru anul 2024, numărul deceselor asociate căldurii în Europa a fost estimat la 62.775, dintre care aproximativ 4.943 au fost înregistrate în România, reprezentând 7,9% din totalul continental.

Contextul climatic global este unul critic. Anul 2025 a fost cel mai cald al treilea începând cu 1940, având o temperatură medie de 10,41°C, cu o creștere de +1,17°C față de perioada de referință 1991-2020 și cu -0,30°C față de anul 2024, care a fost cel mai cald an. În 2025, dintre cele aproximativ 24.000 de decese asociate căldurii în 854 de orașe europene, aproximativ 16.500 (68%) au fost atribuite schimbărilor climatice provocate de activitățile umane. De asemenea, s-a observat că, începând din 2015, fiecare creștere de 1°C a temperaturii în Europa a generat aproximativ 35 de decese suplimentare la un milion de locuitori.

Cercetătorii conduși de Cathryn Tonne și José Chen-Xu subliniază că orașele au un rol central în combaterea acestor efecte. Implementarea măsurilor de adaptare și reducerea emisiilor de carbon sunt esențiale pentru dezvoltarea unor comunități rezistente, consolidarea economiei locale și îmbunătățirea generală a sănătății publice.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Bilanțul fenomenelor climatice extreme în Europa” (27 septembrie 2026).