Raportul Copernicus privind starea oceanelor și a mărilor europene

Serviciul de monitorizare a mediului marin al Copernicus, programul Uniunii Europene de observare a Pământului și finanțat de Comisia Europeană, a publicat al zecelea raport privind starea oceanelor. Documentul analizează evoluția mărilor europene și a oceanelor globale, concluzionând că cantitatea totală de căldură stocată în ocean a atins în 2025 cel mai mare nivel înregistrat până în prezent. Conform datelor, oceanul planetar a devenit, pe medie, cu aproximativ 17% mai acid în ultimii 40 de ani, fapt ce a dus la scăderea salinității apelor.

Analiza detaliată a salinității relevă disparități regionale între 2011 și 2024. În timp ce apele Atlanticului, Pacificului tropical și cele din vestul Australiei au devenit și mai sărate, alte regiuni au înregistrat o salinitate și mai scăzută, inclusiv Pacificul de Nord, Oceanul Indian de Est și anumite părți din fluviile Congo și Amazon.

Impactul în regiunea arctică și global

Regiunea arctică prezintă unele dintre cele mai accentuate schimbări, având o importanță strategică tot mai mare pentru stabilitatea geopolitică, securitatea climatică și reziliența economică. Întinderea gheții marine a scăzut cu aproximativ 490.000 km2 pe deceniu între 1979 și 2025, o suprafață comparabilă cu cea a Spaniei. Această pierdere a gheții a generat o creștere a vântului și a valurilor, făcând ca aproximativ 60% din infrastructura de coastă arctică să devină vulnerabilă la eroziune și la creșterea nivelului mării.

La nivel global, raportul revine la datele din 1960 pentru a evidenția evoluția nivelului mării. Acesta a crescut cu aproximativ 3,8 mm pe an între 1999 și 2025, ritmul accelerând la 4,2 mm pe an începând cu 2012. Potrivit datelor citate de Spotmedia, oceanele absorb aproximativ 90% din excesul de căldură global, proces care a dus la absorbția a 23 de zettajouli de energie termică în ultimul an, echivalentul energiei a 12 bombe Hiroshima pe secundă. Pierre Bahurel, directorul general al Mercator Ocean International, avertizează că încălzirea, creșterea nivelului mării și degradarea ecosistemelor sunt semne interconectate ale unei schimbări semnificative pe termen lung, care intensifică furtunile și modifică curenții oceanici.

Situația mărilor europene

Marea Neagră și Marea Mediterană se numără printre regiunile maritime care se încălzesc cel mai rapid, deoarece mările semiînchise, inclusiv Marea Baltică, au un schimb limitat de apă cu oceanul deschis. În 2024, aceste două mări au înregistrat valuri de căldură marine record, cu temperaturi care au depășit normalul cu peste 4,6 grade Celsius în anumite zone. În urmă cu doi ani, s-au înregistrat în aceste zone valuri de căldură marină care au durat peste 30 de zile.

În Marea Mediterană, temperatura suprafeței a crescut cu 0,41 grade Celsius pe deceniu în perioada 1982-2023, ritmul ajungând la 0,6 grade Celsius pe deceniu în mările Egee, Levantină și Adriatică. Numărul zilelor cu condiții de val de căldură marină a crescut cu 16-23 de zile pe deceniu, Mediterana de Est înregistrând cele mai intense valuri și cea mai lungă durată medie din ultimele două decenii. Unul dintre cele mai severe episoade a avut loc între mai 2022 și începutul anului 2023.

Aceste schimbări afectează direct ecosistemele, industria pescuitului, turismul și comunitățile de coastă. Degradarea mediului marin amenință nu doar economia, ci și securitatea alimentară, făcând comunitățile maritime mai vulnerabile în urma acestor fenomene.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Impactul fenomenului El Niño asupra climei globale” (28 septembrie 2026).