Legătura dintre infecțiile cauzate de agenți patogeni și cancer

Analizele medicale recente relevă o corelație semnificativă între prezența unor agenți infecțioși și dezvoltarea unor forme de cancer. Conform datelor prezentate de Aktual24, aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi de cancer diagnosticate la nivel mondial în 2024 au fost asociate cu infecții. Această cifră reprezintă aproape 12% din totalul cazurilor noi, ceea ce înseamnă că unul din opt diagnostice oncologice poate fi pus în legătură cu un agent patogen cu potențial oncogen. Această descoperire este considerată revoluționară în medicină, deoarece sugerează că unul din opt cazuri de cancer ar putea fi prevenit.

Printre cei mai importanți agenți implicați se numără bacteria Helicobacter pylori, care este identificată ca principala cauză, provocând afecțiuni gastrointestinale precum gastrita cronică sau ulcerele gastrice și duodenale. De asemenea, virusul papiloma uman (HPV) ocupă locul al doilea în ierarhia riscurilor. Conform explicațiilor oncologului Dragoș Median, există o mulțime de tulpini HPV implicate în apariția unor tumori benigne, cum sunt verucile, dar și în tumori maligne. Acesta este implicat cel mai adesea în cancerul de col uterin, dar și în cancerele de cap și gât, cele orale, peniene, laringiene sau alte tipuri de cancer.

Factori de risc și prevenție

Alți agenți infecțioși cu impact major sunt virusurile hepatitice B și C, precum și virusul Epstein-Barr (EBV). Acesta din urmă este unul dintre cele mai răspândite virusuri umane din lume și poate provoca șase tipuri diferite de cancer, inclusiv cel faringian și cel gastric, însă pentru acesta nu există încă un vaccin aprobat. În total, au fost identificați 12 agenți infecțioși cancerigeni pentru om, grupați în categorii de virusuri, o bacterie și paraziți.

Este important de menționat că prezența unei infecții nu garantează dezvoltarea unei tumori. Doar o proporție redusă dintre persoanele infectate ajunge să dezvolte cancer, procesul putând dura ani sau chiar decenii. Evoluția bolii este influențată de persistența infecției, vârsta pacientului, răspunsul sistemului imunitar, predispoziția individuală și expunerea la alți factori de risc. Unele dintre aceste infecții pot fi diagnosticate și tratate înainte de a produce efecte grave asupra organismului.

Strategii de combatere a bolii

Medicii români și cercetătorii internaționali militează pentru implementarea unor măsuri de prevenție primară, screening și tratament, insistând asupra importanței controalelor regulate și a vaccinării. În cazul bacteriei Helicobacter pylori, se recomandă efectuarea unor screeninguri, inclusiv non-invazive, urmate de un tratament antibiotic dacă prezența bacteriei este confirmată. Pentru alte tipuri de infecții, vaccinarea reprezintă metoda principală de prevenție.

Potrivit publicației Cotidianul, experții de la IARC subliniază că povara cancerelor asociate infecțiilor afectează disproporționat populațiile din țările cu venituri mici și medii. Harriet Rumgay, cercetătoare la IARC, a declarat că controlul infecțiilor poate avea un rol major în reducerea poverii cancerului la nivel global. În acest sens, Gary Clifford, coautor principal al studiului, a precizat că investițiile în noi instrumente de prevenție ar putea avea cel mai mare impact, vizând inclusiv infecții precum cea cu virusul Epstein-Barr.

Autorii studiului recomandă extinderea utilizării vaccinurilor existente, dezvoltarea unor noi vaccinuri, implementarea unor politici publice care să faciliteze testarea extinsă și controlul specific al paraziților pentru a reduce incidența bolii la nivel global.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Studiu privind riscul de cancer colorectal după apendicită” (3 octombrie 2026).