Percepția românilor asupra cauzelor violenței în școli

Rezultatele ediției a XV-a a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research relevă o tendință clară în ceea ce privește originile comportamentelor agresive în mediul educațional. Aproximativ 51,9% dintre respondenți consideră că prevenirea violenței în școli depinde în principal de implicarea părinților și a familiilor elevilor. În contrast, Ministerul Educației este indicat ca responsabil de către 16,6% dintre cei chestionați, în timp ce profesorii și conducerile unităților de învățământ sunt menționați de 14,2% din eșantion.

Alte categorii de responsabilitate sunt atribuite poliției (7,9%) și chiar elevilor înșiși (6,9%), în timp ce 2,6% dintre participanți nu au oferit un răspuns. Analiza sociodemografică arată că opinia privind responsabilitatea familiilor este mai pronunțată în rândul persoanelor cu studii superioare, a locuitorilor din urbanul mare și a celor de peste 60 de ani, precum și în rândul votanților PNL și USR. Pe de altă parte, bugetarii, persoanele cu educație primară și votanții AUR tind să indice Ministerul Educației ca fiind principalul responsabil. De asemenea, votanții USR și AUR, împreună cu persoanele din categoria de vârstă 30-44 de ani, consideră într-o proporție peste media eșantionului că responsabilitatea principală revine profesorilor și conducerii școlilor.

Soluții pentru reducerea violenței

În ceea ce privește măsurile concrete de combatere a fenomenului, 37,3% dintre români susțin o implicare mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor. O proporție de peste 20% dintre respondenți consideră că înăsprirea sancțiunilor pentru elevii violenți reprezintă soluția optimă, în timp ce peste 40% dintre participanți susțin în general fie înăsprirea acestor sancțiuni, fie introducerea unor controale de securitate mai stricte în unitățile de învățământ. În schimb, doar 7,2% dintre cei intervievați cred că angajarea unui număr mai mare de psihologi și consilieri școlari ar fi cea mai eficientă măsură.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că aceste date reflectă o percepție generală conform căreia școala are rolul de a completa educația primită acasă, violența fiind văzută ca o problemă de educație familială și nu doar de disciplină școlară. Acesta a precizat că românii consideră prevenirea violenței ca fiind o problemă care începe în familie, nu doar de intervenție a autorităților sau de disciplină școlară.

Contextul general al violenței infantile

Într-un context mai larg, datele prezentate de premierul Luca Niculescu în cadrul conferinței de încheiere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”, bazate pe un studiu național realizat cu sprijinul UNICEF, arată amploarea abuzurilor împotriva minorilor în România. Conform acestor date, peste un milion de copii s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții, dintre care aproximativ 600.000 au fost victime în ultimul an. Aceste forme de agresiune includ nu doar violența fizică, ci și abuzul emoțional și neglijarea, unele situații fiind atât de frecvente încât ajung să fie considerate normale de către copii și adulți.

Potrivit informațiilor de la Digi24, există o discrepanță între numărul real de cazuri și cele raportate oficial. Anul trecut, direcțiile de protecție a copilului au înregistrat peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare, însă multe situații rămân nedepunute în sistemul oficial, numărul cazurilor înregistrate oficial ne reflectând întreaga dimensiune a fenomenului.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Sindicatele din educație solicită măsuri împotriva violenței școlare” (20 octombrie 2026).