Propunere legislativă privind pragul de deconectare la utilități

O propunere legislativă depusă la Senatul României introduce un prag minim de protecție pentru consumatorii de utilități publice. Conform proiectului, furnizorii de energie electrică, gaze naturale, apă, canalizare, termoficare, telefonie și internet nu vor mai putea deconecta clienții care au restanțe sub un anumit nivel financiar.

Pragul de protecție este stabilit ca fiind cea mai mare dintre două valori: echivalentul a 50 de euro, calculat la cursul BNR din ziua facturării, sau valoarea medie a facturilor emise pentru acel loc de consum în ultimele 12 luni. Deconectarea rămâne interzisă indiferent de numărul de facturile neplătite, atâta timp cât suma totală a datoriei nu depășește acest prag. Furnizorii pot solicita debranșarea pentru sume sub acest nivel doar dacă datoria rămâne neachitată timp de 12 luni consecutive, respectând o procedură prealabilă obligatorie.

Detalii legislative și context

Inițiativa legislativă, înregistrată sub numărul B624/2026, a fost semnată de 49 de parlamentari AUR, inclusiv de George Simion, Dan Tanasă și Petrișor Peiu. Proiectul urmărește modificarea mai multor acte normative, printre care Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și legislația privind comunicațiile electronice. Potrivit Cotidianul, măsura reprezintă o transpunere întârziată a Directivei (UE) 2019/944, termenul oficial de implementare fiind expirat la 17 ianuarie 2025.

În prezent, legislația permite deconectarea pentru sume de ordinul a câtorva zeci de lei, practică pe care inițiitorii proiectului o consideră un instrument de coerciție mai degrabă decât un mijloc de recuperare a creanțelor. După o astfel de deconectare, furnizorii aplică taxe de reconectare care sunt adesea mai mari decât datoria inițială. Proiectul propune limitarea acestor taxe și obligarea furnizorilor să ofere posibilitatea eșalonării datoriilor înainte de a recurge la întreruperea serviciului. De asemenea, consumatorii vulnerabili ar trebui să beneficieze de protecții suplimentare, indiferent de valoarea facturii.

În ceea ce privește situația actuală, pentru energia termică în sistem centralizat, deconectarea individuală nu este măsura tehnică utilizată, ci se recurge la restricționarea consumului individual prin clauze contractuale, fiind interzise debranșările în timpul sezonului de încălzire. Pentru serviciile comunitare de utilități publice, interdicția de a suspenda serviciul este limitată doar la cazurile de litigiu asupra creanței, nu acoperind restanțele necontestate de valoare redusă.

Analize și perspective

În cadrul analizelor economice, au apărut puncte de vedere critice privind eficiența măsurii. Elena Cristian, analist la DC Business, consideră că pragul de 50 de euro este prea scăzut pentru a proteja real persoanele cu venituri mici. Aceasta avertizează că cei care nu își pot achita restanțe mici riscă să acumuleze datorii mult mai mari în perioada iernii, când costurile cu încălzirea cresc semnificativ și facturile vor fi din ce în ce mai mari.

Analistul subliniază faptul că regimul de plată al utilităților este unul restrictiv, având termene de plată scurte de 15 zile și costuri ridicate de reconectare, ceea ce face procesul de revenire la servicii aproape imposibil de realizat pentru unii cetățeni. În acest context, se argumentează că statul nu dispune de date precise privind numărul de cetățeni care se află la limita suportabilității financiare, ceea ce ar putea face ca măsura să fie insuficientă în fața crizei de venituri.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Propunere legislativă pentru sprijinul financiar al tinerilor salariați” (6 noiembrie 2026).