Puncte cheie
- În zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăți fără numerar în semestrul al doilea din 2025.
- Numărul de plăți zilnice per locuitor în România este aproximativ la jumătate față de media zonei euro.
- Populația zonei euro este estimată la aproximativ 350 de milioane de locuitori.
Cronologia evenimentelor
- 18 noiembrie 2026 — Leonardo Badea a prezentat analiza privind finanțele digitale și rezultatele testării rezilienței cibernetice.
Transformarea digitală a sistemului de plăți, accelerată de progresul inteligenței artificiale, a devenit un factor determinant pentru modul în care cetățenii economisesc și investesc. Această evoluție influențează direct capacitatea economiei românești de a își valorifica potențialul, cu condiția ca procesul să se desfășoare într-un mediu caracterizat prin siguranță și încredere. Evoluțiile din ultima perioadă întăresc ideea că ceea ce ieri era doar o inovație tehnologică importantă a devenit astăzi un factor care modelează prezentul și aduce provocări complexe pentru viitor.
Analiza datelor furnizate de Banca Centrală Europeană relevă o creștere semnificativă a plăților electronice la nivelul zonei euro. În a doua jumătate a anului 2025, au fost înregistrate peste 83 de miliarde de tranzacții fără numerar, reprezentând o creștere de aproximativ 7% față de perioada analogă din anul precedent. Pentru populația de 350 de milioane de locuitori din zona euro, acest volum se traduce printr-o medie statistică de peste o plată pe zi pentru fiecare cetățean, raportat la cele 184 de zile din semestrul respectiv.
Riscurile infrastructurii digitale
În România, adopția plăților electronice rămâne sub nivelul mediei europene, numărul de tranzacții zilnice per locuitor fiind aproximativ la jumătate față de cele din zona euro. Totuși, ritmul de creștere al acestor operațiuni indică o tendință de aliniere la standardele internaționale, ceea ce amplifică simultan și expunerea sistemului la riscuri tehnologice.
Potrivit Digi24, Leonardo Badea a avertizat că un atac cibernetic major poate declanșa retrageri importante de depozite, generând astfel deficite de lichiditate în sectorul bancar. Această situație critică poate apărea dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare de protecție pentru a preveni panica și instabilitatea financiară. În acest context, oficialul a evidențiat, de asemenea, riscurile specifice legate de dezvoltarea rapidă a criptoactivelor și a noilor infrastructuri financiare digitale, care aduc provocări suplimentare de securitate.
Testarea rezilienței bancare
Pentru a evalua vulnerabilitățile, BNR a desfășurat un exercițiu macroprudențial de testare la stres a instituțiilor de credit din perspectivă cibernetică. Acest demers a fost realizat în colaborare cu Banca Centrală Europeană și alți parteneri strategici, având scopul de a verifica capacitatea băncilor de a își continua activitatea chiar și în cazul în care sistemele informatice principale sunt afectate de un incident cibernetic.
În cadrul acestui exercițiu a fost analizată în mod specific capacitatea de reacție a instituțiilor într-un scenariu critic în care principalul canal de comunicare devine indisponibil. Testarea a urmărit modul în care băncile gestionează fluxul de informații și mențin operaționalitatea în condiții de stres cibernetic sever, pentru a asigura protecția economiilor populației. Rezultatele acestui exercițiu de testare a rezilienței cibernetice au fost prezentate de prim-viceguvernatorul BNR pentru a sublinia importanța pregătirii sistemului bancar în fața amenințărilor digitale actuale.
Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Analiza prim-viceguvernatorului BNR privind riscurile inteligenței artificiale” (21 octombrie 2026).
Analiza subiectului în presă
Cum relatează fiecare sursă
Fapte confirmate
- Leonardo Badea a analizat transformarea digitală a sistemului de plăți și impactul inteligenței artificiale.
- În semestrul al doilea din 2025, zona euro a înregistrat peste 83 de miliarde de plăți fără numerar.
- Ritmul de utilizare a plăților electronice în România este aproximativ la jumătate față de media zonei euro.
Surse
Economedia, Ziarul Financiar, Digi24
Am mai scris despre asta
- Impactul inteligenței artificiale asupra dezvoltării economice2 octombrie 2026
- Avertismente ale BNR privind stabilitatea economică și politică30 septembrie 2026
- Securitatea infrastructurii energetice în contextul atacurilor cibernetice30 octombrie 2026




