Raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional

Departamentul de Stat al SUA a emis un raport intitulat „2026 Romania Investment Climate Statement”, publicat pe 30 septembrie 2026, în care analizează detaliat condițiile de afaceri din România. Documentul descrie țara ca fiind o destinație „mixtă” pentru investitori, precizând că problema principală nu este ostilitatea față de aceștia, ci instabilitatea regulilor și slăbiciunea implementării acestora. Pe de o parte, România rămâne o piață deschisă și atractivă datorită poziției sale strategice, apartenenței la Uniunea Europeană și NATO, forței de muncă calificate, costurilor competitive și resurselor naturale. Pe de altă parte, climatul investițional este afectat de o serie de deficiențe structurale și de o justiție imprevizibilă.

Probleme administrative și fiscale

Raportul semnalează probleme severe legate de funcționarea Guvernului și a administrației publice, incluzând deficiențe acumulate în timpul mai multor guvernări. Printre acestea se numără impredictibilitatea fiscală, modificarea frecventă a legislației și consultările publice insuficiente. De asemenea, autoritățile americane au menționat absorbția greoaie a fondurilor europene și o capacitate administrativă redusă. Documentul precizează că măsurile de consolidare fiscală aplicate de Executivul condus de Bolojan, împreună cu schimbarea priorităților politice, contribuie la un climat de afaceri mai puțin predictibil. Investitorii americani au subliniat în special schimbările bruște de reguli în sectorul energiei.

Din punct de vedere macroeconomic, raportul pornește de la constatarea unei încetiniri puternice a economiei și a persistenței dezechilibrelor. Economia română a înregistrat o creștere de mai puțin de 1% atât în 2024, cât și în 2025, după ce în 2023 avansul fusese de 2,5%. În paralel, inflația a crescut de la 5,6% în 2024 la 7,3% în 2025, menținându-se peste intervalul țintit.

Corupție și sistem judiciar

Corupția este descrisă ca o „provocare continuă”, investitorii americani plângându-se atât de autoritățile publice, cât și de mediul de afaceri. Cele mai frecvente mențiuni au vizat serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Datele Eurobarometru din ianuarie-februarie 2025 indică faptul că 90% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția ca fiind larg răspândită, valoare mult superioară mediei UE de 63%.

În ceea ce privește justiția, raportul notează că obținerea și păstrarea condamnărilor pentru corupție rămân dificile. Deși s-au înregistrat progrese în reforma judiciară, iar Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost ridicat oficial în septembrie 2023 (după ce Comisia Europeană a considerat în noiembrie 2022 că sunt îndeplinite condițiile), reformele au rămas sub supravegherea mecanismului european privind statul de drept. S-a menționat impactul transferului atribuțiilor privind corupția din justiție către Parchetul General în 2018, fapt care a afectat activitatea Direcției Naționale Anticorupție în cauzele demnitarilor de rang înalt.

Impactul deciziilor judiciare este semnificativ: o decizie a Curții Constituționale din 2022 (nr. 368) privind prescripția penală a dus la anularea a 9.635 de trimiteri în judecată sau condamnări între 2022 și 2025. Mai mult, o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2025 a restrâns participarea polițiștilor Direcției Generale Anticorupție în anumite anchete privind persoane din afara Ministerului.