Reguli fiscale pentru vânzările de bunuri personale și imobiliare

Vânzarea ocazională a obiectelor personale, precum hainele, accesoriile, mobilierul sau alte obiecte pentru casă pe care nu le mai utilizăm, nu reprezintă automat o activitate economică. Conform unei analize realizate de EY România, aceste tranzacții sunt, în principiu, neimpozabile atunci când implică bunuri din patrimoniul personal. Din perspectivă fiscală, elementul decisiv este dacă operațiunea reprezintă o simplă vânzare de bunuri personale sau o activitate cu caracter economic.

Totuși, situația se schimbă dacă vânzările devin regulate și sunt realizate cu continuitate în scopul obținerii de profit. Atunci când tranzacțiile online capătă caracter de business, fiind realizate cu regularitate pentru obținerea de venituri, acestea pot fi încadrate în sfera activităților independente. În acest caz, persoanele fizice pot avea obligația de a achita impozit pe venit și contribuții sociale. Specialiștii subliniază că, deși Codul fiscal prevede neimpozitarea anumitor venituri din patrimoniul personal, acesta nu detaliază explicit toate condițiile de aplicare a acestei reguli, iar frecvența tranzacțiilor, scopul acestora și circumstanțele realizării pot influența tratamentul fiscal.

Taxarea tranzacțiilor imobiliare

În cazul vânzării unei locuințe din patrimoniul personal, obligațiile fiscale sunt determinate de perioada de deținere a imobilului. Potrivit regulilor fiscale menționate de Digi Economic, cota de impozitare este de 3% din valoarea tranzacției pentru proprietățile deținute până la trei ani inclusiv. Pentru imobilele deținute mai mult de trei ani, cota de impozitare scade la 1%.

Impozitul pe transferul proprietății este calculat și încasat de notar în momentul încheierii tranzacției, fiind ulterior virat către bugetul de stat. Vânzătorul trebuie să ia în calcul această obligație atunci când estimează suma pe care o va încasa efectiv. Pe lângă impozitul vânzătorului, cumpărătorul suportă de regulă onorariul notarial și tariful de intabulare în cartea funciară, care pentru persoanele fizice este de 0,15% din valoarea relevantă. Costul final al tranzacției poate fi influențat semnificativ de valoarea imobilului, modalitatea de finanțare, regimul fiscal aplicabil și, în cazul anumitor locuințe noi, de TVA.

Strategii de recuperare a bunurilor

Paralel cu regulile pentru cetățeni, ANAF pregătește măsuri pentru eficientizarea valorificării bunurilor confiscate. Deși instituția are propria platformă de vânzare online la licitație cu vânzări semnificative, aceasta consideră că are nevoie de o flexibilitate mai mare, în special pentru bunurile cu valoare mare sau cele cu prețuri mici pe unitate. Un proiect de ordonanță prevede utilizarea unor platforme precum eMAG sau OLX, precum și colaborarea cu agenții imobiliare, case de licitații și brokeri în domeniul pieței bursiere pentru a accelera rotația stocului și a maximiza veniturile bugetare.

Pentru a stimula vânzările și a asigura o preluare rapidă a bunurilor, proiectul introduce un mecanism de diminuare automată a prețului de pornire la licitațiile publice (atât cele cu strigare, cât și cele online). Prețul poate fi redus cu 25% la a doua licitație, cu 50% la a treia și cu 75% începând cu a patra licitație, prag care este superior maximului actual de 50%. Un proiect similar a fost adoptat de Senat la începutul lunii septembrie, așteptând aprobarea Camerei Deputaților.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Propunerea de modificare a impozitării proprietăților imobiliare” (26 octombrie 2026).