Riscuri de instabilitate în sistemul energetic național

Sistemul Electroenergetic Național se confruntă cu vulnerabilități crescute în perioada de tranziție către iarnă. Ministerul Energiei a elaborat o hotărâre de Guvern pentru prelungirea stării de criză până la 30 noiembrie, pentru a permite implementarea unor măsuri de siguranță pe piața energiei. Aceste măsuri includ posibilitatea limitării etapizate a consumului de electricitate pentru anumite categorii de consumatori, în cazul în care deficitul de producție devine critic. Documentul elaborat de minister avertizează că deficitul de capacități de producție disponibile la cerere, combinat cu problemele energetice din regiune, poate afecta echilibrarea sistemului și poate impune aceste măsuri excepționale.

Cauzele deficitului energetic

Situația este agravată de oprirea celor două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă, necesară pentru a asigura condiții de siguranță în contextul debitului extrem de redus al Dunării. Conform datelor prezentate de Antena 3, Unitatea 1 a fost scoasă din funcțiune pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august. Prognozele actuale ale Transelectrica indică faptul că nivelul apei nu va permite repornirea cel puțin unei unități în luna noiembrie, deoarece debitul Dunării la intrare în țară nu oferă o perspectivă sigură de reluare a activității. În acest context, cel mai optimist termen pentru reintrarea în funcțiune a centralei este luna decembrie.

Pe lângă problema nucleară, producția de energie din surse hidroelectrice este afectată de precipitațiile deficitare, care au dus la o scădere a hidraulicității pe râurile din țară. Această situație are un impact direct asupra producției hidroenergetice și reduce perspectivele de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă. În paralel, producția de energie fotovoltaică este estimată să scadă în prima parte a lunii noiembrie și ulterior, pe fondul reducerii duratei zilei. Acești factori, combinați cu o disponibilitate limitată a importurilor din cauza problemelor energetice regionale și cu creșterea consumului specifică lunilor de iarnă, pot genera deficite de energie în orele de vârf, situate între 17:00 și 21:00.

Impactul economic și social

Autoritățile avertizează că incapacitatea de a echilibra sistemul în intervalele de consum maxim ar putea provoca consecințe economice și sociale grave. Deficitul de capacități de producție disponibile la cerere obligă Guvernul să mențină mecanismele de intervenție rapidă pentru a preveni instabilitatea rețelei electrice.

Într-un context separat de criza electricității, piața combustibililor prezintă, de asemenea, semne de instabilitate. O analiză a companiei de consultanță Frames indică riscuri de penurie de motorină în timpul iernii, în ciuda rezervelor strategice oficiale prezentate ca fiind suficiente pentru 90 de zile; consultanții avertizează că acestea nu garantează trei luni de aprovizionare la pompă. O eventuală întrerupere a aprovizionării ar putea avea consecințe rapide asupra economiei, în special asupra transporturilor de marfă, agriculturii și construcțiilor, sectoare care depind critic de motorină. Vulnerabilitatea țării este crescută de dependența de importuri și dificultățile de accesare a rezervelor strategice.

Prețul motorinei a crescut cu aproximativ 38% de la începutul anului, urcând de la 7,89 lei la 10,90 lei pe litru. Scumpirile s-au accentuat în a doua jumătate a anului, prețul motorinei crescând cu 1,68 lei pe litru (18,2%) doar în perioada 30 iunie - 22 octombrie. În paralel, benzina a înregistrat o creștere de 32%, atingând un preț mediu de 10,10 lei pe litru în anumite stații din București (precum o benzinărie Petrom), față de 7,67 lei în ianuarie.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Situația sistemului energetic național în luna octombrie” (5 octombrie 2026).