Situația sistemului energetic național în luna octombrie

În seara zilei de 3 octombrie 2026, sistemul energetic național a atins un prag critic, importurile de energie electrică depășind pentru prima dată producția internă. Conform datelor Transelectrica, importul instantaneu a ajuns la aproape 3.400 MW, în timp ce producția națională livrată în rețea a fost de doar 2.900 MW. Această situație s-a produs într-un interval de consum moderat, specific zilelor de weekend, însă s-a apropiat periculos de limita maximă de interconexiune, stabilită la 4.000 MW, reprezentând un nivel alarmant pentru stabilitatea rețelei.

Cauzele acestei scăderi a producției interne sunt multiple și interdependente. Oprirea reactoarelor centralei nucleare de la Cernavodă a eliminat o sursă majoră de energie, în timp ce seceta prelungită și debitele scăzute ale Dunării au redus drastic aportul hidrocentralelor. În aceeași perioadă, absența vântului și faptul că era seară au anulat contribuția centrelor eoliene și fotovoltaice, producția eoliană fiind aproape inexistentă. Hidrocentralele și centralele pe cărbune au produs fiecare sub 1.000 MW, iar cele pe cărbune au funcționat concret la sub 600 MW.

Măsuri de gestionare a crizei

Potrivit Economedia, guvernul a prelungit starea de alertă energetică până la 31 octombrie 2026. În acest context, operatorul de transport Transelectrica a primit puteri sporite pentru a interveni în cazul unor dezechilibre majore. Măsurile prevăzute includ reducerea sau oprirea exporturilor de energie, precum și limitarea consumului dacă situația o va impune pentru a preveni prăbușirea sistemului. Luna octombrie este considerată o lună critică, în care rezervele limitate de combustibil pun presiune suplimentară pe capacitatea României de a-și asigura necesarul de energie electrică și de a acoperi vârfurile de consum.

Analiza pieței arată că prețurile energiei electrice au fost suficient de ridicate pentru a stimula funcționarea centralelor pe gaze și cărbune. Prețul pe piața pentru ziua următoare (PZU) a depășit 1.900 lei/MWh, însă centralele pe gaze au funcționat la doar 1.250 MW. Această discrepanță între prețul atractiv și producția reală ridică întrebări privind disponibilitatea tehnică a acestor unități de producție, deoarece datele pieței infirmă ipoteza conform căreia prețurile scăzute ar fi determinat preferința pentru importuri.

Contextul hidrologic deficitar

Principalul factor declanșator al vulnerabilității actuale este regimul hidrologic extrem de deficitar al Dunării, fiind înregistrate cele mai mici cote din istorie. Această situație a forțat închiderea Unității 1 de la Cernavodă la sfârșitul lunii iulie, urmată de oprirea forțată a Unității 2 la mijlocul lunii august. Scăderea dramatică a nivelului apei a afectat direct capacitatea de răcire a reactoarelor nucleare, lăsând sistemul energetic „văduvit” de aceste resurse esențiale.

Sistemul energetic rămâne sub presiune pe tot parcursul lunii octombrie, fiind influențat de dependența de condițiile meteorologice pentru sursele regenerabile. Prognozele oficiale indică o fereastră critică estimată în special în intervalul 15–22 octombrie, perioadă în care nivelul apei s-ar putea apropie periculos sau chiar să depășească pragul critic de -262 cm. Autoritățile monitorizează debitele de apă la intrarea în țară, la Baziaș, pentru a evalua riscul de a atinge praguri care ar putea compromite stabilitatea furnizării de energie electrică.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Analiză privind vulnerabilitatea energetică a gospodăriilor din România” (2 octombrie 2026).