Riscurile creditelor de la instituțiile financiare nebancare

Accesul rapid la fonduri prin instituțiile financiare nebancare (IFN) a devenit o alternativă pentru persoanele care nu pot obține credite bancare din cauza problemelor în biroul de credit sau a categoriilor de venit neacceptate de bănci. Această tendință este alimentată de contextul economic în care salariile și pensiile sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor de zi cu zi, determinând o parte din populație să se împrumute pentru mâncare sau facturi. Datele indică faptul că unul din cinci români s-ar fi împrumutat în anul curent pentru a acoperi aceste cheltuieli de bază, creditele nefiind mai destinate cumpărăturilor opționale, ci costurilor imediate în contextul scumpirilor.

Mecanismele spiralei datoriilor

Potrivit Observator News, un român pe nume Ionuț a împrumutat suma de 7.500 de lei, însă, după o perioadă petrecută în Anglia, s-a întors în țară descoperind o poprire pe cont de aproximativ 68.000 de lei. Acesta susține că nu a primit notificări privind datoria, în ciuda faptului că achitase o parte din sumă anterior plecării. Specialiștii avertizează că împrumuturile mici, contractate pentru urgențe, pot genera sume de rambursat de patru, cinci sau chiar șase ori mai mari decât suma inițială, deoarece IFN-urile percep dobânzi uriașe în caz de neplată.

Avocata Camelia Grădinaru explică faptul că mulți debitori contractează credite pentru a acoperi ratele unor împrumuturi anterioare, contractând credite „până la salariu” pe care ulterior nu le pot achita, creând astfel un cerc vicios. În cazuri extreme, au fost identificate situații cu peste 40 de solicitări de credit făcute către diferite IFN-uri. În absența acordurilor de eșalonare sau amânare a plăților, care nu au fost acceptate de IFN-uri în cursul anului curent, risculul major rămâne executarea silită. În cazurile grave, dacă suma restantă este mai mare, se poate demara chiar o executare silită imobiliară.

Date statistice și soluții

Datele prezentate de Stirile Kanal D indică faptul că peste 160.000 de români au contractat credite de la IFN-uri în anul curent, reprezentând o creștere de 26% față de anul precedent. Valoarea totală a acestor împrumuturi se apropie de 12 miliarde de lei, în timp ce numărul celor care au luat credite de cel puțin 20.000 de lei a crescut cu aproape 10% în ultimul an. Aproximativ unul din zece dintre acești debitori întârzie plata ratelor, numărul restanțierilor crescând îngrijorător.

Pentru a evita executările silite, specialiștii recomandă negocierea directă cu creditorii sau apelarea la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. Cererile de negociere au înregistrat o creștere de 60% față de anul trecut, soluțiile propuse incluzând reducerea ratelor sau modificarea marjei de dobândă. Această creștere a cererilor de negociere reflectă faptul că tot mai mulți români simt că nu mai pot face față obligațiilor financiare și caută ajutor înainte ca situația să se agraveze.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția creditelor neperformante și a insolventelor în România” (8 octombrie 2026).