Siguranța copiilor și adolescenților în mediul online

Datele unui studiu european realizat în 19 țări indică faptul că România se află în poziția de codaș în ceea ce privește capacitatea copiilor de a evalua critic informațiile de pe internet. Doar unul din patru minori știe că primele rezultate afișate de un motor de căutare nu sunt neapărat cele mai sigure sau corecte, reprezentând cel mai slab rezultat dintre toate statele analizate. În acest context, adolescenții români se confruntă mai des cu fenomenul de bullying online și cu știrile false decât tinerii din celelalte state membre ale Uniunii Europene, conform unui sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană.

Controlul parental și monitorizarea

Potrivit Observator News, părinții români sunt mai permisivi decât media europeană în gestionarea accesului copiilor la tehnologie, existând o tendință generală la nivel european de a trece de la discuție și sprijin către control tehnic. Doar 19% dintre părinții din România utilizează servicii pentru limitarea timpului petrecut online, în timp ce media europeană este de 40%, poziționând România la coada acestui capitol. De asemenea, mai puțin de 25% dintre părinți monitorizează conținutul vizualizat sau aplicațiile folosite, în timp ce media europeană este de 40%, iar doar 26% filtrează sau blochează anumite tipuri de materiale, față de 38% la nivel continental.

În ceea ce privește siguranța fizică, 37% dintre părinții din România urmăresc locația copiilor prin GPS, o valoare cu 5 procente sub media europeană, singura țară din studiu cu rezultate mai slabe fiind Polonia. În cadrul evenimentului ParentED Fest din București, specialistul danez Jessica Joelle Alexander a subliniat că independența digitală, care apare de obicei în jurul vârstei de 9-12 ani, trebuie gestionată prin dialog și încredere, nu doar prin interdicții. Aceasta a avertizat că cea mai periculoasă situație este ca minorii să fie singuri online atunci când se întâmplă ceva neplăcut sau periculos și să nu aibă la cine apeleze, fiind esențial ca părinții să construiască încredere pentru a le da puterea de a face alegeri bune.

Riscuri critice și sănătate mintală

Pe plan internațional, autoritățile avertizează că racolarea copiilor online a devenit mai rapidă și mai ușoară prin platforme precum Snapchat, TikTok și Instagram. În sud-vestul Angliei, infracțiunile de comunicare sexuală care implică minori s-au înmulțit de peste două ori în ultimii șapte ani, fiind înregistrate 756 de cazuri în perioada 2024-2025. Din aceste cazuri, 300 au fost consemnate de poliția din Avon și Somerset, 96 de cea din Gloucestershire și 61 de poliția din Wiltshire. Ofițerul Andri Nicolau a precizat că chiar și copiii de cinci ani pot fi vizați prin jocuri, rețele sociale sau aplicații de mesagerie, menționând un caz în care trei bărbați au fost condamnați pentru racolarea unei fete de 17 ani pe Snapchat.

Organizația Childline a identificat Snapchat, TikTok și Instagram ca fiind principalele platforme menționate de copii în sesiunile de consiliere privind abuzul sexual online. Mai exact, Snapchat a fost menționat în 324 de sesiuni de consiliere între aprilie 2025 și martie 2026. În paralel, specialiștii din România analizează impactul dependenței de dispozitivele tehnologice asupra performanței școlare, fenomen care a obligat unele țări campioane la digitalizare să revină la învățământul tradițional cu manuale tipărite.

Acest fenomen este comparat cu adicțiile de droguri, alcool sau jocuri de noroc, fiind subiectul conferinței „Sănătatea mintală în era digitală” organizată la UMF Carol Davila. Evenimentul, organizat de Q Magazine sub egida ministerelor Sănătății și Educației, în parteneriat cu Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” și UMF Carol Davila, vizează găsirea de soluții pentru utilizarea echilibrată a tehnologiei, analizând motivele pentru care a scăzut performanța elevilor în epoca progresului tehnologic.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Avertisment pentru copii privind riscurile cibernetice” (26 septembrie 2026).