Situația critică a lacului Koroneia din nordul Greciei

Lacul Koroneia, situat în nordul Greciei, traversează o criză ecologică severă, fiind redus la mai puțin de o zecime din dimensiunea sa inițială. Odinioară o zonă umedă protejată și un refugiu pentru mii de păsări acvatice, inclusiv flamingi, lacul a fost un punct de atracție major pentru turiști, pescari și agricultorii locali. În prezent, apa rămasă stagnează în bălți tulburi, în timp ce albia expusă s-a transformat într-o câmpie noroioasă și crăpată sub influența soarelui.

Cauzele degradării ecologice

Potrivit datelor Observatorului Național din Atena, declinul rapid este rezultatul unui deceniu marcat de precipitații scăzute și imprevizibile. Un studiu realizat de specialiști în schimbări climatice subliniază că temperaturile ridicate au accelerat evaporarea apei. În paralel, supraexploatarea resurselor hidrice pentru irigații a agravat situația, fermierii fiind tot mai disperați să pompeze apa pentru a-și menține culturile și animalele.

Datele prezentate de Antena 3, bazate pe analize ale Observatorului Național din Atena, evidențiază ritmul alarmant al retragerii apei. În timp ce în 2024 suprafața lacului era de 29,8 kilometri pătrați, aceasta a scăzut la 17,9 kilometri pătrați în 2025. Până în 2026, imaginile din satelit au relevat o suprafață de doar 2,7 kilometri pătrați, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 94% față de nivelul înregistrat în 1984, când lacul avea circa 42,8 kilometri pătrați.

Această degradare se înscrie într-un context european mai larg. În această vară, valurile de căldură și lipsa ploiilor au afectat numeroase cursuri de apă și lacuri din Europa, inclusiv Dunărea, ducând nivelurile la cote nemaiîntâlnite de zeci de ani. Conform HotNews, aceste fenomene au generat perturbări în transportul mărfurilor și au redus capacitatea de producție de energie. Dimitris Papadimos, șeful departamentului pentru gestionarea resurselor de apă și schimbări climatice din cadrul Centrului Național pentru Zone Umede, confirmă că reducerea precipitațiilor rămâne factorul principal al acestei crize.