Situația sistemului electroenergetic național în prag de iarnă

Sistemul Electroenergetic Național traversează o perioadă de instabilitate severă, fiind marcat de o dependență crescută de importurile de energie electrică. În ultima zi înainte de începerea oficială a sezonului rece, pe 31 octombrie, importurile nete au atins 3.186 MW la ora 18.00, reprezentând aproximativ 40% din consumul instantaneu total de 7.381 MW. Această cifră este îngrijorătoare deoarece se apropie foarte mult de capacitatea maximă de import a rețelei, estimată la circa 3.400 MW, într-un moment în care nu este încă ger în țară și consumurile nu au atins pragurile maxime.

Cauzele deficitului de producție

Situația critică, considerată cel mai dificil sezon rece pentru sistemul energetic din ultimul deceniu, este determinată în principal de oprirea celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Acestea asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din electricitatea țării, însă sunt scoase din funcțiune de aproape trei luni deoarece nivelul apei din Dunăre este prea scăzut pentru a permite răcirea instalațiilor. Prin această oprire, România a pierdut o capacitate cumulată de 1.400 MW, pierzând exact acele surse care produceau constant, la costuri reduse și care echilibrau rețeaua indiferent de momentul zilei.

În paralel, seceta a afectat semnificativ și producția hidrocentralelor, reducând capacitatea de generare a Hidroelectricei la circa 1.600-1.700 MW în orele de seară. În acest context, generarea internă actuală pentru orele de vârf, când nu există aport fotovoltaic sau eolian, se bazează pe termocentralele pe cărbune, care furnizează 800 MW, și pe cele pe gaz, care adaugă circa 500 MW odată cu pornirea termoficării în toată țara. Totalul producției în bandă este de aproximativ 4.500 MW, cifră insuficientă pentru a acoperi vârfurile de consum care, în perioade de ger, pot urca până la 8.300-8.400 MW, reprezentând un deficit de aproximativ 1.000 MW față de consumul actual.

Impactul economic și soluții

Lipsa producției interne s-a reflectat direct în costurile energiei pe piața angro. Potrivit Digi24, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare de la București a ajuns la aproximativ 311 euro pe MWh pentru energia livrată pe 28 octombrie, fiind cel mai ridicat preț în raport cu cele 34 de piețe europene analizate. Pentru a reduce această dependență, se mizează pe intrarea treptată în funcțiune a unei turbine pe gaz la Mintia, însă blocajele din rețea și capacitatea insuficientă de stocare rămân vulnerabilități majore.

O altă componentă a sistemului sunt prosumatorii dotați cu panouri fotovoltaice și baterii. În luna august, în plină criză energetică provocată de secetă, aceștia au răspuns unui apel de a trimite în rețea electricitatea acumulată în timpul zilei tocmai în orele de seară. În acea perioadă, bateriile de stocare au livrat într-o singură seară o putere de aproximativ 630 MW, valoare foarte aproape de cei 680 MW pe care îi producea reactorul 2 de la Cernavodă înainte de oprire. Totuși, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România recomandă în prezent stocarea surplusului de energie pentru autoconsum, deoarece prețurile primite de prosumatori pentru energia livrată în rețea sunt considerate foarte mici, în ciuda faptului că energia s-a scumpit general.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Măsuri de urgență pentru stabilitatea sistemului electroenergetic național” (1 octombrie 2026).