Soluții pentru plata restanțelor salariale ale magistraților

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri, în urma ședinței de Guvern, că autoritățile caută o modalitate de a achita drepturile salariale restante ale magistraților fără a provoca perturbări economice. Oficialul a avansat ideea unei eșalonări a sumelor datorate, precizând că este necesar un dialog la cel mai înalt nivel, inclusiv cu prim-ministrul, pentru a stabili un calendar de plăți sustenabil. Ministrul a subliniat că aceasta este o obligație și o chestiune foarte importantă, având în vedere că este vorba despre o sumă foarte mare, pentru care este necesar și suportul tehnic al ministerului său.

În acest context, prim-ministrul a declarat recent, într-un interviu la Observator Antena 1, că plata acestor sume pune o presiune suplimentară pe buget. Acesta a promis că unul dintre primele lucruri pe care le va face este să invite la dialog toate părțile implicate în această decizie pentru a identifica soluții concrete.

Contextul juridic și financiar

Obligația de plată a devenit definitivă pe 15 octombrie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor. Această decizie a fost pronunțată după șapte amânări și a menținut sentința din 5 mai a Curții de Apel București, care impune Executivul să asigure integral fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, pentru drepturile salariale scadente în 2026. Sumele respective provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, care au fost reeșalonate succesiv de guvernele precedente.

Potrivit surselor, presiunea asupra bugetului statului este semnificativă, fiind estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. În funcție de sursă, valoarea datoriei variază între 4,8 miliarde de lei, conform declarațiilor fostului premier Ilie Bolojan, și peste 5,2 miliarde de lei. G4Media menționează că suma datorată sistemului judiciar depășește două miliarde de euro.

Impactul asupra bugetului de stat

Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat faptul că amânările repetate au crescut valoarea totală a datoriei. Fiecare an de întârziere a adăugat peste 21% la suma inițială, un cost care depășește rata cu care statul român se împrumută. În plus, s-a precizat că fiecare zi de întârziere la plată ar urma să vină cu penalități. Instanța supremă a respins argumentele conform cărora aceste plăți ar reprezenta privilegii pentru magistrați, insistând asupra caracterului obligatoriu al drepturilor salariale și a necesității de a respecta hotărârile definitive.

În paralel cu discuțiile despre restanțe, ministrul Alexandru Nazare a abordat și problema țintelor bugetare. Acesta a precizat că depășirea unui indicator provizoriu trimestrial nu reprezintă un motiv de panică, subliniind că aceste date nu pot fi comparate direct cu țintele anuale. Nazare a adus precizări tehnice în acest sens, menționând că, privite în ansamblu și având în vedere nevoia de a cheltui mai multe fonduri din PNRR, indicatorii provizorii nu trebuie să inducă panică.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Înalta Curte decide privind restanțele salariale ale magistraților” (15 octombrie 2026).