Strategia de apărare a lui Călin Georgescu în instanță

În cadrul procesului de la Tribunalul București, apărătorii lui Călin Georgescu au propus judecătorului Claudiu Corobană un exercițiu de imaginație. Aceștia i-au solicitat să decidă asupra cazului prin prisma unei persoane comune, eliminând din analiză identitatea și notorietatea fostului candidat la președinție, cerând astfel ca judecătorul de drepturi și libertăți să privească dosarul fără a fi influențat de numele clientului.

Inspirația din cinematografie

Potrivit publicației Gândul, această strategie de apărare a fost împrumutată din filmul „A time to kill” (Vremea răzbunării), lansat în cinematografe pe 24 iulie 1996. Producția cinematografică, bazată pe un roman, a fost un succes major, având încasări record la box-office și rămânând printre filmele emblematice care implică mediul de justiție american. În scenariul filmului, un tată ucide după ce fiica sa, o fată de culoare, este abuzată. În pledoaria finală, avocatul roagă jurații să închidă ochii și să își imagineze că fata nu ar fi fost de culoare neagră, ci albă, pentru a ajunge la o decizie echitabilă. Apărătorii au considerat că această abordare are relevanță în cazul prezent, sugerând că dosarul a fost constituit strict din cauza numelui clientului lor.

În ceea ce privește acuzația de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, apărarea a susținut că legiuitorul a permis împăcarea părților în astfel de cazuri. Avocații au argumentat că, dacă legiuitorul ar fi apreciat că o astfel de infracțiune este atât de gravă, nu ar fi permis împăcarea, iar acest demers ar putea conduce la încetarea procesului penal. Mai mult, s-a subliniat faptul că activitatea infracțională s-ar fi finalizat în 2023, argumentând că, după trei ani, nu mai există un pericol deosebit pentru opinia publică.

În referința la acuzația de grup infracțional organizat, apărarea a ridicat semne de întrebare privind demersurile parchetului. Aceștia au afirmat că este „foarte interesant” faptul că presupusa persoană la care au ajuns banii este suspectă, însă parchetul nu dorește să facă demersuri în privința persoanei respective. Această omisiune de a recupera banii sau de a identifica suspectul a fost interpretată de avocați ca o dovadă a faptului că scopul principal al cauzei nu a fost recuperarea prejudiciului pentru persoana vătămată, ci vizarea lui Călin Georgescu.

La finalul audierii, magistratul a admis solicitarea de a cerceta în libertate pe cei doi inculpați implicați în dosarul DIICOT.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Călin Georgescu în fața Curții de Apel București” (29 septembrie 2026).