Strategiile constructorilor auto chinezi în Uniunea Europeană

Constructorii auto din China își intensifică planurile de extindere pe continentul european, investind în capacități de producție și rețele locale de furnizori. Această accelerare are loc în anticiparea adoptării proiectului Industrial Accelerator Act, cunoscut sub denumirea de „Made in Europe”. Noile reguli urmăresc stimularea producției interne și limitarea dependenței de importuri prin impunerea unor cerințe privind utilizarea componentelor și serviciilor produse local, obligând astfel companiile străine să investească direct în producția de pe continent.

Expansiunea producătorilor asiatici

Strategia companiilor chineze este accelerată de presiunea exercitată de războiul prețurilor și scăderea vânzărilor pe piața internă din China, în timp ce aceștia câștigă teren în Europa. La Salonul Auto de la Paris, unde în 2026 s-au prezentat 20 de producători chinezi — dublul față de 2024 —, constructorul Changan a anunțat obiective de producție de 180.000 de automobile anual până în 2028 și 350.000 până în 2030, planificând începerea activității la începutul anului 2027. În paralel, grupul BYD, cel mai mare producător de vehicule electrice din lume, intenționează să își majoreze numărul de angajați în Europa la peste 40.000 până în 2030. Stella Li, vicepreședintele executiv al BYD, a precizat că recrutările vor viza industria auto și alte domenii, inclusiv potențiali angajați concediați de firmele europene.

Alte companii, precum Xpeng, Chery și GAC, pregătesc de asemenea extinderea lanțurilor de aprovizionare. În prezent, grupul Magna produce deja automobile electrice Xpeng în Austria. Analizii din industrie, inclusiv Felipe Munoz, consideră că capacitatea ridicată de adaptare a firmelor asiatice, ritmul lor „amețitor” de lansare a noilor modele — 650 de modele în prima jumătate de an — și ciclul rapid de dezvoltare vor contracara măsurile protecționiste ale Bruxelles-ului.

Măsuri comerciale și dispute

Uniunea Europeană a implementat deja tarife vamale de 35% pentru mașinile electrice importate din China în 2024, măsură la care producătorii asiatici au răspuns prin importul de mașini hibride, taxate doar cu 10%. Recent, Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Beijingul pentru înjumătățirea importurilor de vehicule hibride, plafonându-le la 350.000 de unități pe an. Germania, prin propuneri comune ale cancelarului Friedrich Merz și ale președintelui Emmanuel Macron, solicită extinderea acestor cote de import și pentru alte sectoare, precum industria chimică, petrochimică, utilajele industriale și produsele farmaceutice, pentru a reduce deficitul comercial estimat la un miliard de euro pe zi.

Comisarul european Valdis Dombrovskis a avertizat că lipsa unor rezultate concrete în reechilibrarea relațiilor comerciale ar putea determina Bruxellesul să adopte măsuri suplimentare. Oficiali europeni familiarizați cu discuțiile au menționat ca potențiale sectoare vizate siderurgia, producția de mobilă sau componentele pentru turbine eoliene. Totuși, proiectul „Made in Europe” a generat dispute privind definirea producției locale. Directorul general al Mercedes-Benz, Ola Kallenius, a avertizat că excluderea unor parteneri precum Marea Britanie, Turcia, Norvegia și Elveția din cadrul legislației ar putea slăbi competitivitatea întregii industrii auto europene.

În acest context, giganții europeni își revizuiesc strategiile. Volkswagen și Stellantis caută metode de a reduce costurile și de a accelera dezvoltarea modelelor electrice, pe fondul creșterii prețurilor carburanților și apariției unor modele mai accesibile. În timp ce Stellantis a ales să colaboreze cu producătorii chinezi Leapmotor și Dongfeng pentru a învăța metode de producție mai eficiente, rapide și ieftine, Volkswagen preferă să limiteze aceste parteneriate la piața din China.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Strategiile constructorilor auto europeni și chinezi la Salonul Paris” (14 octombrie 2026).