Analiza globală a risipei alimentare și a foametei

Situația securității alimentare la nivel global este marcată de un contrast profund între risipa masivă de resurse și persistența foametei. Conform datelor prezentate de Al Jazeera și preluate de mai multe publicații, peste un miliard de tone de alimente sunt risipite anual. În acest context, gospodăriile sunt responsabile pentru 60% din acest fenomen, însă distribuția risipei variază semnificativ între state. Maldivele se află pe prima poziție în acest clasament, unde fiecare locuitor aruncă aproximativ 260 de kilograme de mâncare pe an.

Aceste date au fost scoase în evidență cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, marcată anual pe 16 octombrie pentru a celebra înființarea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în anul 1945. Tema ediției actuale, „Inovează astăzi, hrănește mâine”, subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta sisteme alimentare capabile să reducă pierderile și să asigure hrana pentru un număr mai mare de oameni.

Evoluția foametei globale

În paralel cu risipa, aproximativ 645 de milioane de persoane, reprezentând 7,8% din populația lumii, s-au confruntat cu foametea și subnutriția cronică în 2025. Deși numărul celor afectate a scăzut pentru al treilea an consecutiv — cu o reducere de aproape 14 milioane de persoane față de 2024 — situația rămâne mai gravă decât era înainte de pandemia de COVID-19. Potrivit raportului anual al ONU, procentul de persoane afectate a fost de 8,1% în 2024 și a atins un vârf de 8,6% în 2022.

Tabloul general este și mai îngrijorător atunci când sunt analizate dificultățile mai largi de acces la hrană. Conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World 2026”, elaborat de cinci agenții ale Națiunilor Unite, aproximativ 2,1 miliarde de oameni au experimentat insecuritate alimentară moderată în 2025. Deși există o tendință de scădere a foametei, progresele sunt inegale, iar crizele umanitare continuă să afecteze grav anumite regiuni ale planetei.

Analiza Indicelui Global al Foametei

Indicele Global al Foametei din 2026 indică un scor mondial de 18,1 puncte, o creștere față de cele 17,6 puncte înregistrate în 2018. Raportul, publicat pe 14 octombrie, arată că în 32 de țări situația s-a deteriorat, în timp ce 44 de state se confruntă cu niveluri grave sau alarmante de foamete. Mai mult, 57 de țări riscă să nu atingă un nivel scăzut al foametei până în 2030 dacă tendințele actuale persistă.

Factorii care contribuie la această degradare și care amenință progresele înregistrate în ultimele decenii includ conflictele armate, crizele economice, schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme. De asemenea, reducerea finanțării pentru ajutorul umanitar se suprapune cu aceste crize, îngreunând semnificativ accesul la hrană pentru milioane de persoane.

Potrivit B1 TV, România se numără printre cele 24 de state cu cele mai bune rezultate în Indicele Global al Foametei, având un scor sub 5. Cu toate acestea, datele Eurostat relevă un paradox intern major, deoarece țara prezintă cea mai mare proporție din Uniunea Europeană a persoanelor care nu își permit financiar o masă nutritivă o dată la două zile.

În alte părți ale Europei, Spania nu figurează în clasamentul global al foametei, însă acest lucru nu înseamnă absența problemelor. Prețul alimentelor reprezintă în continuare o problemă persistentă pentru numeroase familii din Spania, demonstrând că accesul financiar la hrană poate fi problematic chiar și în statele care nu sunt clasificate în indicii de foamete extremă.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Evoluția indicelui global al sărăciei multidimensionale” (12 octombrie 2026).