Analiza obiceiurilor de utilizare a internetului în România

Românii petrec în medie 4 ore și 19 minute pe zi pe internet, conform datelor furnizate de ANCOM în studiul „Utilizarea platformelor online – persoane fizice”. Timpul de utilizare este semnificativ mai ridicat în rândul tinerilor, unde adolescenții de 14-17 ani și adulții tineri de 18-24 de ani înregistrează vârfuri de până la 5 ore și 30 de minute zilnic.

Cele mai frecvente scopuri ale accesării internetului sunt comunicarea, utilizată de 96% dintre respondenți, divertismentul și socializarea, ambele cu o rată de 92%. În paralel, trei sferturi dintre utilizatori (75%) accesează rețeaua pentru informare și pentru a efectua cumpărături. Rețelele sociale domină topul preferințelor, fiind folosite zilnic de 96% dintre participanți, cu o durată medie de peste 100 de minute, în timp ce tinerii de 14-17 ani petrec pe aceste platforme aproape 3 ore zilnic. Mai mult, nouă din zece români utilizează cel puțin o dată pe săptămână platformele de socializare și creare sau distribuire de conținut, iar 75% dintre aceștia le accesează zilnic sau aproape zilnic.

Utilizarea platformelor digitale

Alte servicii populare includ platformele de căutare și informare, folosite de 93% dintre respondenți, și serviciile de streaming video și muzical, cu o penetrare de 90%. Platformele de cumpărături și servicii sunt utilizate de 83% dintre utilizatori. În ceea ce privește jocurile online, acestea au o rată de utilizare generală de 37%, însă procentul crește semnificativ la 72% în rândul adolescenților de 14-17 ani.

Analiza detaliată a obiceiurilor online arată o diversitate în modul de consum, însă predominanța platformelor de socializare rămâne evidentă. În timp ce o parte din utilizatori folosesc internetul pentru scopuri utilitare, precum cumpărăturile sau informarea, tinerii tind să aloce o parte considerabilă din timpul lor pentru divertisment și interacțiuni sociale virtuale, ceea ce se reflectă în creșterea timpului petrecut pe rețelele sociale și în rata ridicată de penetrare a jocurilor online în această grupă de vârstă.

Riscuri și securitate online

Siguranța în mediul virtual reprezintă o problemă majoră, deoarece 65% dintre respondenți au fost expuși în ultimele 12 luni la cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător. Dezinformarea și informațiile false sunt cele mai comune probleme, semnalate de 51% dintre participanți. Alte riscuri identificate includ materialele de tip deepfake (38%), conturile false sau impersonarea (33%) și mesajele de tip phishing (31%).

Potrivit studiului, TikTok este percepută ca fiind platforma cu cele mai mari riscuri, urmată de Roblox și Snapchat. Deși aproximativ 72-73% dintre respondenți recunosc riscurile legate de phishing, grooming sau fraude financiare, tinerii de 14-17 ani prezintă o conștientizare mai redusă privind impactul distribuirii informațiilor false, reducerea interacțiunilor față în față sau utilizarea datelor personale pentru profilare și publicitate. Această disparitate indică faptul că, deși există o conștientizare ridicată a principalelor riscuri la nivel general, aceasta nu acoperă în mod uniform toate consecințele utilizării online, în special în rândul celor mai tineri utilizatori.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Utilizarea inteligenței artificiale în rândul adolescenților din România” (30 septembrie 2026).