Clarificări ale Academiei Române privind termenul supat

Institutul de Lingvistică al Academiei Române a publicat un comunicat pentru a clarifica încadrarea gramaticală a cuvântului „supat”, după ce acesta a generat numeroase dezbateri și glume în mediul online. Reprezentanții instituției au explicat că termenul este un substantiv neutru care desemnează spațiul dintre pat și podea (sau dușumea). Acesta poate fi articulat ca „supatul” sau utilizat după o prepoziție, precum în exemplul „în supat”.

Originea și atestarea termenului

Lingviștii au subliniat că acest cuvânt nu este o invenție recentă a ediției DOOM3 din 2021, ci figura deja în DOOM2, ediția din 2005, cu marcajul de registru popular. Mai mult, Dicționarul (tezaur) al limbii române atestă prezența termenului în operele unor scriitori clasici precum Mihail Sadoveanu, Costache Negruzzi, Iordache Golescu și Calistrat Hogaș, precum și în texte folclorice.

În comunicatul publicat pe Facebook, experții au făcut distincția între substantivul „supat” și construcția prepozițională „sub pat”. În timp ce în fraza „mingea căzuse sub pat” cuvântul „sub” este prepoziție, în enunțul „am căutat mingea în supat” termenul denumește un loc anume. Lingviștii au precizat că cele două forme coexistă, având funcții gramaticale diferite, iar „supatul” nu înlocuiește expresia standard.

Specialiștii au reacționat cu ironie față de tentativele unor utilizatori de a introduce noi cuvinte în dicționar, menționând exemple precum „sumasă”, „suscaun” sau „sufarfurie”. Aceștia au avertizat că gluma nu este suficientă pentru a include un termen în dicționar, fiind necesare uzul, răspândirea și atestările concrete. Concluzia lingviștilor a fost că termenul „supat” se declină și nu se ascunde de regulile gramaticale.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Controverse online privind utilizarea termenului supat” (10 octombrie 2026).