Justiție·4 min de citit

Conflictul juridic dintre Guvern și ÎCCJ privind restanțele salariale

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea fostului premier Ilie Bolojan referitoare la un conflict juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata unor restanțe salariale pentru magistrați.

Ascultă articolul · voce M5
0:00 / –:–
↓
Conflictul juridic dintre Guvern și ÎCCJ privind restanțele salariale
Imagine: Stiri pe Surse
Ascultă articolul · voce M5 · 4:14
0:00 / 4:14
↓

Puncte cheie

  • Suma restanțelor salariale din Justiție aflate la baza conflictului este de aproximativ 4,8 miliarde de lei.
  • Cinci judecători CCR au votat pentru inadmisibilitate: Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Chiochină.
  • Judecătoarea Laura-Iuliana Scântei a redactat o opinie separată de aproximativ 15 pagini în apărarea poziției Guvernului.

Cronologia evenimentelor

  • 7 octombrie 2026 — CCR a adoptat soluția de inadmisibilitate a sesizării Guvernului Bolojan.
  • 13 octombrie 2026 — Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre invocată ulterior de judecătorii CCR în opinia separată.
  • 16 noiembrie 2026 — Publicarea detaliilor privind opinia separată a președintei CCR și a judecătorului Dacian-Cosmin Dragoș.
  • 17 noiembrie 2026 — Publicarea motivării complete a deciziei CCR prin care s-a respins sesizarea fostului premier.

Curtea Constituțională a publicat motivarea Deciziei nr. 973, prin care a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de fostul prim-ministru Ilie Bolojan, care la momentul respectiv ocupa funcția de prim-ministru interimar. Acesta susținea existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, în contextul unei dispute privind plata unor restanțe salariale estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Majoritatea judecătorilor constituționali au argumentat că Executivul a încercat să utilizeze procedura conflictului constituțional pentru a contesta o hotărâre judecătorească și a evita executarea unor obligații stabilite prin titluri executorii, deși dispunea de căile de atac prevăzute de lege. Potrivit HotNews, cinci judecători au considerat că solicitarea depășește sfera de competență a CCR, deoarece admiterea acesteia ar fi transformat curtea într-o instanță de reformare a hotărârilor judecătorești, fapt ce contravine ordinii constituționale și statului de drept. Acești cinci judecători care au votat pentru inadmisibilitate au fost Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Chiochină. Primii patru au fost numiți la CCR de Parlament la propunerea PSD, iar judecătoarea Chiochină a fost numită de fostul președinte Klaus Iohannis.

Argumentele Curții Constituționale

În motivarea deciziei, judecătorii au subliniat faptul că Guvernul nu a respectat propriul calendar de eșalonare a plăților, stabilit unilateral prin ordonanțe de urgență și hotărâri guvernamentale. CCR a precizat că aspectele contestate vizează legalitatea și temeinicia unei hotărâri pronunțate în litigiul de contencios administrativ, elemente care pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului constituțional. Curtea a observat că „pretinsul conflict juridic” a pornit de la nerespectarea de către Guvern a propriului cadru normativ privind îndeplinirea obligațiilor prin titluri executorii. Judecătorii au concluzionat că statul nu poate să își stabilească singur regulile privind executarea obligațiilor pentru a evita ulterior controlul instanțelor, problema centrală fiind dacă statului îi este permis să nu respecte calendarul de eșalonare stabilit de el însuși.

Opiniile separate ale judecătorilor

În cadrul procesului, au existat opinii divergente între membrii Curții. Președinta Elena-Simina Tănăsescu și judecătorul Dacian-Cosmin Dragoș au susținut că ÎCCJ și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin intervenția în procedura bugetară. În opinia lor, Executivul ar fi trebuit să câștige conflictul. Un detaliu problematic din motivarea lor este faptul că au invocat o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 13 octombrie 2026, adică la șase zile după ce CCR adoptase deja soluția pe 7 octombrie. Cei doi judecători au recunoscut explicit că hotărârea europeană a intervenit ulterior votului, dar înaintea redactării opiniei separate.

Judecătoarea Laura-Iuliana Scântei, fostă senatoare PNL, a formulat o opinie separată de aproximativ 15 pagini. Aceasta a argumentat că sesizarea trebuia admisă pentru a analiza ingerința instanței supreme în competențele Guvernului și ale Parlamentului. Judecătoarea a susținut că ÎCCJ a creat un tratament privilegiat pentru magistrați, afectând astfel separația puterilor în stat. În plus, judecătorul Asztalos Csaba-Ferenc a fost de acord cu soluția de inadmisibilitate, însă a considerat că aceasta trebuia să fie fundamentată pe alte argumente.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Declarații privind restanțele salariale ale magistraților” (19 octombrie 2026).

Analiza subiectului în presă

Cum relatează fiecare sursă

Stiri pe SurseSubliniază anacronismul juridic din opinia separată și neîndeplinirea de către Guvern a propriilor obligații legale.
Digi24Se concentrează pe explicarea motivării CCR și pe pozițiile individuale ale judecătorilor în dezacord.
CotidianulPune accent pe conceptul de separarea puterilor în stat și pe argumentele privind nerespectarea cadrului normativ de către Guvern.
HotNewsDetaliază apartenențele politice ale judecătorilor care au votat respingerea solicitării.
Consens între surse91%
Prima relatare: (Stiri pe Surse) · Cea mai recentă: (HotNews) · 6 relatări până la 13:35, 17 noiembrie 2026

Fapte confirmate

  • CCR a declarat inadmisibilă sesizarea fostului premier Ilie Bolojan privind conflictul cu ÎCCJ.
  • Disputa vizează plata unor restanțe salariale pentru magistrați de aproximativ 4,8 miliarde de lei.
  • Judecătorii Elena-Simina Tănăsescu, Dacian-Cosmin Dragoș și Laura-Iuliana Scântei au formulat opinii separate.

Surse

Stiri pe Surse, Digi24, Cotidianul, HotNews, Stiri pe Surse, Stiri pe Surse

Am mai scris despre asta

CONTINUĂ SĂ CITEȘTI

Selecție din MondoNews