Consiliul Concurenței investighează sistemul de evaluare a creditelor

Consiliul Concurenței a demarat o investigație privind modul în care băncile din România utilizează scorul FICO pentru evaluarea riscului de creditare. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a precizat că verificările sunt distincte de dosarul ROBOR, în care autoritatea a aplicat deja sancțiuni de miliarde de lei instituțiilor bancare, și vizează posibile încălcări ale legislației concurenței. Autoritatea suspectează că metodologia de calcul a acestui indicator ar putea penaliza persoanele care solicită împrumuturi de la mai multe instituții financiare simultan, existând suspiciuni privind posibile înțelegeri care ar fi putut limita accesul consumatorilor la creditele acordate persoanelor fizice.

Mecanismul de evaluare a bonității

Scorul FICO este un indicator stabilit pe baza datelor din Biroul de Credit, fiind utilizat pentru estimarea riscului ca o persoană să nu își achite obligațiile financiare. Calculul acestuia include istoricul de plată, nivelul de îndatorare, vechimea relațiilor de creditare și interogările efectuate de instituțiile financiare. Bogdan Chirițoiu a subliniat că schimbul de informații între bănci este considerat normal și corect atunci când scopul este eliminarea clienților rău-platnici, care nu și-au onorat contractele față de o altă bancă.

Problema apare însă atunci când interogările succesive efectuate de mai multe bănci duc la scăderea punctajului solicitantului. Conform metodologiei Biroului de Credit, un client este depunctat dacă apelează la mai multe instituții pentru a solicita credite. Această scădere a scorului ar putea avea loc chiar dacă clientul dorește doar să compare condițiile pentru a obține o dobândă mai avantajoasă, transformând mecanismul de evaluare într-un instrument care ar putea bloca mobilitatea clienților.

Impactul asupra concurenței bancare

Potrivit Ziarul Financiar, un exemplu concret ar fi cazul unui român care dorește să refinanțeze un credit ipotecar și solicită oferte de la trei sau patru bănci. Dacă interogările respective reduc scorul de bonitate, clientul este dezavantajat, ceea ce poate descuraja mutarea creditelor între instituții. Un astfel de mecanism ar putea reduce presiunea concurențială asupra băncilor, limitând astfel tendința acestora de a oferi dobânzi mai mici pentru a atrage noi clienți.

Investigația actuală vizează un număr de bănci care ar putea fi mai mare decât cel din dosarul ROBOR. Autoritatea analizează în detaliu modul în care instituțiile financiare schimbă informațiile și le folosesc pentru evaluarea bonității, verificând dacă acest proces afectează capacitatea consumatorilor de a migra de la o instituție financiară la alta în căutarea unor condiții mai bune.

Investigații similare au fost menționate ca fiind în desfășurare în Statele Unite și Polonia. În cazul din Polonia, autoritățile au efectuat percheziții la mai multe instituții financiare, iar Biroul de Informații de Credit a modificat deja regulile privind utilizarea interogărilor bancare.

În România, Bogdan Chirițoiu a anunțat că ancheta este aproape de finalizare, estimând că va dura câteva luni. Rezultatele ar putea fi cunoscute în primul semestru al anului 2027. Deoarece există suspiciuni de încălcare a legii, președintele Consiliului Concurenței a afirmat că, teoretic, se pot aplica sancțiuni financiare băncilor implicate.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Sancțiuni ale Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR” (28 septembrie 2026).