Evoluția pieței de energie electrică în regiunea balcanică

Bulgaria a implementat o strategie de stocare a energiei care îi permite să optimizeze fluxurile comerciale cu Grecia, transformând modul în care electricitatea traversează granițele. În timpul zilei, țara importă electricitate solară ieftină, pe care o stochează în baterii pentru a o exporta seara, când cererea și prețurile cresc. Această dinamică a fost vizibilă în august, când importurile din Grecia au atins 750 MW în miezul zilei, iar exporturile bulgare au ajuns la aproximativ 700 MW în jurul orei 20:00. Această capacitate de stocare a contribuit, în timp, la diminuarea diferenței de preț între curentul consumat în timpul zilei și cel de seară în Bulgaria.

Modernizarea infrastructurii solare

Creșterea capacității de stocare este susținută de o expansiune rapidă a energiei solare. Ponderea acesteia în producția bulgară a crescut semnificativ, de la 4% în 2021 la 21% în 2026, iar capacitatea fotovoltaică instalată a urcat de la 1,3 GW la 7,2 GW. Conform datelor publicate de Stiri pe Surse, jumătate din această creștere a fost finanțată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, printr-un program de 3,2 GW care combină instalații de energie regenerabilă cu sisteme de stocare. În prezent, capacitatea instalată de baterii depășește 16 GWh, putând furniza până la 30% din generarea totală în perioadele de vârf.

Provocări și costuri regionale

În contrast cu optimizările din Bulgaria, România se confruntă cu o creștere abruptă a costurilor. Datele Eurostat din 30 octombrie 2026 indică faptul că prețurile energiei electrice în România au crescut cu 51,6% față de prima jumătate a anului 2025, reprezentând cel mai abrupt avans din întreaga Uniune Europeană, depășind creșterile din Irlanda (19,8%) și Finlanda (18,4%). În timp ce în UE prețul mediu a scăzut ușor cu 2,2% (ajungând la 28 euro pentru 100 kWh), România s-a poziționat pe primul loc în UE la prețul curentului raportat la puterea de cumpărare a cetățenilor.

Eurodeputata Tsvetelina Penkova a subliniat că România și Bulgaria plătesc prețuri ridicate din cauza lipsei unei conectivități suficiente cu restul pieței europene. Ea a menționat că, în vara trecută, cooperarea dintre România, Bulgaria și Grecia a ajutat la menținerea unor prețuri mai mici în regiune — în special când scăderea nivelului apelor Dunării a perturbat funcționarea centralelor nucleare — însă situația s-a deteriorat începând cu toamna.

Tensiunile economice au dus la repornirea termocentralei ContourGlobal Maritsa East 3 din Bulgaria la începutul lunii octombrie 2026, după doi ani în care nu a mai funcționat în regim permanent din cauza expirării acordului de achiziție obligatorie a energiei de către stat. Unitatea funcționează cu două grupuri energetice de aproximativ 400 MW, profitând de costul scăzut al energiei produse pe cărbune (150 euro/MWh) față de costurile de producție ale centralelor pe gaze (260-280 euro/MWh).

Acest decalaj major de costuri face ca electricitatea pe cărbune să fie extrem de competitivă în regiunea balcanică. O parte din energia produsă de această centrală urmează să fie exportată către România și Grecia, în timp ce conducerea unității caută în prezent personal calificat pentru pornirea unui al treilea bloc.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Evoluția prețurilor la energie și stocarea gazelor în Europa” (3 noiembrie 2026).