Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății globale

Cea de-a zecea ediție a raportului Lancet Countdown, realizată de 146 de cercetători din 30 de țări, evidențiază impactul sever al încălzirii globale asupra sănătății umane. Studiul, publicat în octombrie 2026 înaintea conferinței climatice COP31 (programată între 9 și 20 noiembrie), indică faptul că temperaturile ridicate au fost asociate cu aproape trei milioane de decese la nivel mondial în perioada cuprinsă între 2016 și 2023, anul încheierii Acordului de la Paris și ultimul pentru care sunt disponibile informații complete.

Datele arată o accelerare a fenomenului, anul 2023 fiind record cu aproximativ 710.000 de persoane decedate din cauza caniculei. Această cifră depășește numărul de morți cauzați de malarie sau HIV, iar peste două treimi dintre aceste cazuri sunt atribuite schimbărilor climatice generate de activitățile umane. Potrivit Biziday, ritmul deceselor în 2023 a crescut cu aproape 50% față de anul 2016. În paralel, raportul menționează că suprafețele afectate de secetă au crescut de opt ori față de deceniul precedent.

Solicitări de intervenție globală

Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului Lancet Countdown, solicită recunoașterea oficială a schimbărilor climatice ca urgență sanitară mondială. Ea avertizează că efectele negative asupra sănătății avansează mai repede decât răspunsul global și chiar se accelerează. Această măsură ar permite instituirea unui mecanism de intervenție de urgență coordonat între state, similar modelului utilizat de Organizația Mondiale a Sănătății în timpul pandemiilor, nu doar pentru a reacționa la succesiuni de urgențe, ci pentru a implementa un răspuns coerent pe termen lung.

Obiectivul este transformarea angajamentelor voluntare și lente în gestionări obligatorii și coordonate, care să includă mobilizarea rapidă a resurselor, consolidarea supravegherii medicale și a sistemelor de avertizare timpurie, precum și stabilirea unor mecanisme de responsabilitate obligatorii din punct de vedere juridic. Tedros Adhanom, directorul general al OMS, a declarat că încălzirea globală reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umanității, punctând că efectele sunt deja vizibile prin creșterea stresului termic, apariția epidemiilor, evenimente de vreme extremă și insecuritatea alimentară. În paralel, Alan Dangour de la Wellcome Trust a insistat ca succesul măsurilor climatice să fie măsurat prin viețile salvate și rezultatele îmbunătățite în materie de sănătate, nu doar prin obiectivele de emisii.

Măsuri de adaptare și reziliență

În contextul acestor date, Comisia Europeană a lansat un pachet de măsuri pentru a îmbunătăți răspunsul Uniunii Europene față de canicule, furtuni de intensitate maximă și incendii forestiere tot mai grave. Comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, a recunoscut că reducerea emisiilor nu mai este suficientă singură, fiind necesară adaptarea infrastructurii. Proiectul de lege privind reziliența climatică impune guvernelor să creeze planuri de pregătire pentru scenarii în care temperatura globală ar crește cu 2 grade Celsius până în 2050 și cu 3 grade până la sfârșitul secolului, având în vedere că politicile actuale pot limita încălzirea doar la 2,8 grade Celsius.

Experții avertizează că populațiile care îmbătrânesc și cresc sunt mai expuse riscurilor actuale decât în deceniul precedent, ceea ce sporește sarcina de adaptare. Această situație sporește presiunea asupra sistemelor de sănătate publice, care se confruntă cu o creștere exponențială a costurilor. Există riscul ca aceste sisteme să nu reziste, ducând la sistarea serviciilor esențiale din sectorul public de sănătate dacă nu sunt recalibrate și finanțate prioritar pentru adaptare la scară națională.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Impactul schimbărilor climatice asupra mortalității în orașele europene” (18 octombrie 2026).