Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății globale

Raportul Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice, coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, a fost publicat miercuri, 28 octombrie 2026. Această a 10-a ediție a raportului a fost lansată strategic înaintea conferinței ONU COP31, programată pentru perioada 9-20 noiembrie. Documentul reprezintă un efort colectiv masiv, bazându-se pe analiza a 54 de indicatori monitorizați de 146 de cercetători din 30 de țări, cu scopul de a evalua consecințele directe ale schimbărilor climatice asupra sănătății populației mondiale.

Datele colectate indică faptul că efectele încălzirii globale asupra sănătății au crescut mai rapid în deceniul de după Acordul de la Paris din 2015 decât în perioada anterioară. În acest context alarmant, media anuală a deceselor cauzate de căldură a înregistrat o creștere de aproape 36%. Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului, a subliniat în prezentarea către presă că concluziile sunt fără echivoc: efectele negative avansează mai repede decât răspunsul global, precizând că acestea chiar se accelerează. Din acest motiv, Romanello a solicitat recunoașterea acestui fenomen ca o urgență sanitară mondială.

Impactul asupra mortalității și economiei

Anul 2023 a fost identificat ca cel mai cald an din întreaga perioadă analizată, contribuind la un număr record de 710.000 de decese cauzate de căldura extremă. Această cifră este extrem de relevantă, deoarece depășește numărul de morți provocați de malarie sau HIV. Potrivit raportului, peste 70% dintre aceste decese (peste două treimi) au fost atribuite direct încălzirii provocate de om, precizându-se că, fără influența schimbărilor climatice, bilanțul ar fi fost semnificativ mai mic, de aproximativ 200.000 de morți. Analizând o perioadă mai largă, între 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate direct de schimbările climatice.

Pe lângă impactul devastator asupra vieții umane, canicula a afectat semnificativ sectorul economic global. În ultimii trei ani, pierderile de productivitate ale muncitorilor au depășit suma de un trilion de dolari anual. În paralel, raportul evidențiază degradarea mediului natural: în 2025, seceta severă a afectat aproape 52% din suprafața uscatului planetei pentru o perioadă de cel puțin o lună, reprezentând al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat. Mai mult, analizele satelitare indică faptul că, începând cu anul 2003, 80% din suprafața uscatului a trecut prin schimbări majore.

Propuneri pentru intervenție globală

În fața acestor date, experții propun instituirea unui „mecanism de intervenție de urgență” coordonat între state, similar modelului utilizat de Organizația Mondială a Sănătății în timpul pandemiilor. Obiectivul central al acestei măsuri este de a transforma adaptarea sistemelor de sănătate și a economiilor într-o prioritate absolută pentru guvernele naționale, lucru care ar fi posibil doar prin alocarea unor finanțări dedicate.

Această abordare strategică ar permite comunității internaționale să facă trecerea de la o simplă reacție punctuală la o succesiune de urgențe către o strategie de prevenție și adaptare structurală la nivel global. Prin declararea schimbărilor climatice ca urgență sanitară mondială, experții speră ca măsurile de protecție a populației să fie implementate cu rapiditatea necesară pentru a contracara accelerarea efectelor negative raportate în studiul Lancet Countdown.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Impactul schimbărilor climatice asupra mortalității în orașele europene” (18 octombrie 2026).